Județele Suceava și Sălaj au înregistrat cele mai ridicate rate ale fertilității din România în anul 2024, conform estimărilor furnizate de Eurostat. Suceava a ajuns la un nivel de 1,81 copii per femeie, în timp ce în Sălaj indicatorul a fost de 1,80. Aceste două unități administrative sunt singurele din țară care reușesc să atingă pragul de cel puțin 1,75 copii per femeie, conform analizei regionale publicate marți, 27 octombrie 2026.
În partea opusă a clasamentului național, județul Ilfov prezintă cea mai mică valoare a fertilității, înregistrând doar 1,09 copii per femeie. Urmând Ilfov, cele mai mici indicatori au fost înregistrați în Mehedinți, cu 1,16, și în Gorj, cu 1,17. Bucureștiul și Clujul se situează, de asemenea, în zona de valori scăzute, înregistrând rate de 1,23, respectiv 1,22 copii per femeie, ceea ce evidențiază o disparitate semnificativă între regiuni.
După liderii clasamentului, Harghita ocupă următoarea poziție cu o rată de 1,64 copii per femeie, fiind urmată de Giurgiu, care are 1,57. Alte județe care depășesc media europeană sunt Ialomița și Mureș, cu câte 1,55, Brașov cu 1,54 și Covasna cu 1,53. Deși aceste valori sunt peste media UE, ele rămân sub pragul de 1,75 utilizat de Eurostat pentru a identifica regiunile cu fertilitate considerată ridicată.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a fost de 1,34 copii per femeie în 2024, acesta fiind cel mai scăzut nivel de la începutul seriei de monitorizare din anul 2001. Chiar și performanțele din Suceava și Sălaj nu au reușit să atingă pragul de aproximativ 2,1 copii per femeie, valoare care este asociată cu înlocuirea naturală a generațiilor. În comparație, rata europeană a scăzut de la 1,38 în 2023 la 1,34 în 2024.
Analiza Eurostat include 1.165 de regiuni, dintre care 714 se află peste media UE, 439 sunt sub medie, iar 12 sunt la același nivel. În România, datele pentru cele 42 de unități administrative (41 de județe și Bucureștiul) sunt marcate drept estimări pentru anul 2024. Aceste cifre pot fi revizuite ulterior pe măsură ce datele demografice oficiale sunt actualizate, reflectând dinamica regională a nașterilor.
Indicatorul ratei totale a fertilității este un calcul ipotetic bazat pe ratele pe vârste dintr-un an și nu reprezintă numărul de copii deja născuți de femeile dintr-o anumită regiune. Acesta nu oferă explicații despre cauzele diferențelor dintre județe și nu poate fi utilizat ca o prognoză directă a evoluției populației. Pentru planificarea infrastructurii sau a serviciilor, acest indicator trebuie interpretat împreună cu datele privind mortalitatea, migrația și structura pe vârste a populației.