Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, în data de 28 octombrie, noile date privind salariile nete actualizate ale judecătorilor care activează în cadrul judecătoriilor, tribunalelor și Curților de Apel. Această mișcare a fost efectuată imediat după ce CEDO a emis o decizie pe 22 octombrie, prin care a respins cererile unor magistrați referitoare la plata restanțelor salariale stabilite prin hotărâri definitive. Documentul oficial nu include, însă, în acest moment și salariile judecătorilor care fac parte din Înalta Curte de Casație și Justiție.
Conform datelor furnizate de CSM, veniturile nete ale magistraților variază între 6.990 și 20.346 de lei, în funcție de vechime și de gradul profesional deținut. Din totalul celor 4.544 de judecători incluși în raportul disponibil la 26 octombrie, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. Restul personalului magistratural este distribuit între tribunale, unde lucrează 33% din total, și Curțile de Apel, unde se regăsesc 21% dintre judecători.
Structura veniturilor este detaliată în funcție de categoria profesională, un judecător stagiar având o indemnizație lunară netă între 6.990 și 8.285 de lei. Pentru un judecător cu grad de judecătorie, sumele variază între 10.486 și 16.157 de lei, în timp ce la nivelul tribunalelor, câștigurile sunt între 14.390 și 17.948 de lei. În cele din urmă, judecătorii cu grad de curte de apel beneficiază de venituri nete cuprinse între 16.309 și 20.346 de lei.
CSM a realizat o comparație cu nivelul european, subliniind că România se situează sub media de 2,13 salarii medii brute naționale, conform datelor din EU Justice Scoreboard 2026. În România, salariul mediu net în august 2026 a fost de 5.688 de lei. Astfel, indemnizația brută a unui judecător stagiar la nivelul minim este de 1,26 salarii medii brute, iar pentru un judecător cu grad de judecătorie, la minim, aceasta este de 1,89 salarii medii brute.
Instituția a menționat că, la începutul carierei, România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net. CSM a criticat practicile de transferare a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentări distorsionate ale realităților naționale. Consiliul avertizează că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri conjuncturale, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a întregii țări.
Publicarea acestor date intervine într-un moment în care sistemul de justiție este supus monitorizării internaționale, mai ales după decizia CEDO în cauza Pușcașu și alții împotriva României. Această decizie a pus în discuție modul în care sunt gestionate restanțele salariale ale magistraților. CSM a ales să prezinte aceste cifre pentru a oferi repere clare de comparație în contextul dezbaterilor publice actuale.