În zona Stănija, situată în comuna Buceș din județul Hunedoara, o companie minieră a început lucrări de foraj în scopul căutării aurului, amenințând vestigiile arheologice locale. Situl ascunde galerii miniere istorice care au o vechime de aproape 2.000 de ani, fiind comparate de specialiști cu cele de la Roșia Montană. Această zonă din Munții Apuseni conține elemente de o valoare arheologică deosebită, însă activitatea industrială riscă să distrugă iremediabil aceste descoperiri înainte de cercetarea lor oficială.
Inițiatorii unei petiții prin intermediul Declic solicită premierului Luca Niculescu instituirea unui moratoriu asupra proiectului minier din această zonă. Această măsură ar trebui să oprească orice lucrare de foraj sau redeschidere de galerii până când arheologii pot efectua cercetări și inventariere. Obiectivul este ca statul să poată stabili clar ce elemente trebuie protejate prin lege. Fără această pauză obligatorie impusă autorităților, patrimoniul arheologic roman ar putea fi pierdut definitiv din cauza utilajelor de foraj.
Problemele legale au apărut deoarece firma minieră a început activitatea fără avizul Direcției pentru Cultură și fără un studiu de impact asupra mediului. Deși autoritatea de mediu din județ a aprobat forajele, inspectorii în construcții au constatat că autorizația a fost emisă ilegal. În urma acestor sesizări, lucrările au fost oprite temporar, iar au fost anunțate amenzi de 70.000 de lei. Totuși, există riscul ca firma să relucre în regim de noapte, având deja aprobarea Direcției de Mediu.
Proiectul minier prevede 13 foraje aprobate în interiorul sitului și redeschiderea a 20 de galerii vechi pentru a colecta probe de zăcăminte. Din aceste galerii, 18 se află direct în situri arheologice sau în zonele protejate din imediata vecinătate. Pe teren au fost deja identificate cel puțin 6 galerii redeschise și marcate de companie, în locații diferite de cele declarate în documentele oficiale. Această activitate urmărește stabilirea potențialului de exploatare a aurului prin deschiderea unei viitoare mine.
În galeriile de la Stănija au fost deja găsite piese de lemn, un jgheab pentru scurgerea apei, opaițe și ceramică datând din epoca romană. Dacă aceste vestigii sunt confirmate, minele vor reprezenta o mărturie rară a modului în care romanii extrăgeau aur din Dacia. Localnicii s-au mobilizat masiv, strângând peste 1.000 de semnături pentru a proteja identitatea satului. Aceștia cer ca proiectul să fie evaluat corect prin dezbatere publică și studii de impact reale.
Protecția patrimoniului minier din România este un subiect de interes istoric și juridic, având în vedere cazurile de succes precum Roșia Montană. În acea locație, după mobilizarea localnicilor, minele romane au fost recunoscute ca sit UNESCO. În cazul Stănijei, comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii au avizat deja propunerea de clasare a sitului ca monument istoric încă din ianuarie 2026, însă procesul de protecție oficială este încă în desfășurare.