Situația demografică din România prezintă un dezechilibru accentuat între generații, în condițiile în care populația după domiciliu a scăzut cu 0,5% față de anul trecut. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, la 1 iulie numărul de persoane a fost de peste 21 de milioane. În acest context, numărul persoanelor de peste 65 de ani este cu aproape 40% mai mare decât cel al copiilor sub 15 ani, evidențiind o scădere a natalității.
Datele statistice indică faptul că țara are aproximativ peste 4 milioane de vârstnici și 2,9 milioane de copii. Grupa de vârstă reprezentată de cei între 0 și 4 ani constituie doar 3,9% din populație, în timp ce cea mai numeroasă categorie este formată din românii cu vârste între 45 și 49 de ani. Anul trecut s-au născut mai puțin de 146.000 de copii, ceea ce reprezintă cel mai mic număr înregistrat în ultimul secol.
Regiunile cu cele mai ridicate rate ale fertilității sunt Sălaj și Suceava. În Sălaj, rata ajunge la 1,80, conform Eurostat, în timp ce în Suceava aceasta este de 1,81. Medicul obstetrică-ginecologie, Florin Borgovan, a observat că tăticii sunt foarte doritori să aibă copii în această zonă. Totodată, acesta a menționat că numărul mamelor minore a început să crească într-un ritm îngrijorător.
În contrast, în județul Cluj rata fertilității scade la 1,22, iar în Ilfov aceasta este de doar 1,09. Tinerele din zonele urbane amână nașterea copiilor din motive economice, dorind stabilitatea locului de muncă sau a locuinței. Medicul ginecolog Răzvan Ciurtea avertizează că amânarea sarcinii crește riscul de infertilitate și alte probleme de sănătate legate de vârstă și procesul de naștere.
Sociologul Ioan Hosu explică fenomenul printr-o Românie polarizată, unde tradiția și religia influențează deciziile în anumite comunități. În zonele urbane, costul vieții ridicat și cariera prevalează asupra dorinței de a avea copii. Această dinamică socială contrastează puternic cu modelele de viață din comunitățile unde factorii tradiționali rămân determinanți pentru formarea unor familii numeroase.
La nivelul Uniunii Europene, rata fertilității a coborât în 2024 la 1,34, cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani. În comparație, Bulgaria și Franța au înregistrat o rată de 1,72 nașteri vii per femeie. În Spania, indicatorul a fost de 1,10, în timp ce în Malta acesta a fost de doar 1,01, confirmând o tendință de scădere a natalității la nivel continental.