Medicul român Torje, care activează ca specialist ATI în Germania, a criticat dur abordarea comunicării și a relațiilor publice adoptată de ministrul Sănătății, Rogobete. Conform declarațiilor sale, strategia actuală de comunicare a ministrului pare să fie total contraproductivă pentru gestionarea sistemului medical din România. Torje a subliniat că un ministru nu poate obține popularitate atacând constant sistemul pe care are responsabilitatea de a îl conduce și de a îl îmbunătăți.
Doctorul a menționat că aplauzele primite de ministru provin de la un segment de public care manifestă ostilitate față de medici și față de întregul personal medical. Deși l-a cunoscut personal pe ministru și a declarat că acesta nu pare a fi un om rău-intenționat, Torje a exprimat îndoieli privind responsabilitatea acestui stil de comunicare. El a sugerat că ministrul ar putea fi prost consiliat în ceea ce privește strategia de PR și imaginea publică.
În loc de spectacole mediatice bazate pe apeluri telefonice, medicul susține că discuțiile despre accesibilitatea serviciilor medicale ar trebui să se bazeze pe date concrete. Torje explică faptul că accesul la servicii medicale se îmbunătățește prin politici de personal adecvate, finanțare potrivită, capacitate în ambulatoriu și un traseu bine organizat al pacientului. El a precizat că, deși nu mai este consilierul ministrului, va continua să îi explice public greșelile acestuia.
Pentru a ilustra complexitatea sistemelor medicale, Torje a adus în discuție modelul german, care dispune de resurse financiare și umane mult mai mari decât România. Datele prezentate Bundestagului în februarie 2026 arată că, în 2024, pacienții au așteptat în medie 42 de zile pentru o consultație la specialist, față de 33 de zile în 2019. Aceste cifre demonstrează că accesul la servicii rămâne o provocare de structură chiar și în sistemele occidentale dezvoltate.
Analiza datelor GKV-Spitzenverband indică faptul că un sfert dintre pacienții din Germania au așteptat peste 30 de zile, iar unul din zece a așteptat cel puțin 90 de zile. Un studiu din august 2026, bazat pe programări online la aproape 26.000 de medici, a arătat o medie de așteptare de 49,1 zile pentru asigurații publici și 29,7 zile pentru cei privați. În neurologie, decalajul dintre cele două categorii de asigurați a ajuns la 44,7 zile.
Gestionarea sistemului de sănătate implică echilibrul între resursele bugetare alocate și capacitatea de răspuns a personalului medical din spitale și ambulatorii. În România, eficiența acestui proces depinde direct de modul în care sunt implementate politicile de finanțare și de organizarea fluxului de pacienți. Problemele de acces la specialisti sunt adesea legate de lipsa de personal și de infrastructura medicală insuficientă din anumite zone ale țării.