Suplimentarea cu creatină, un produs utilizat frecvent pentru dezvoltarea masei musculare, este subiectul unor discuții privind beneficiile asupra funcțiilor cognitive. Deși pe rețelele sociale se susține că acest supliment ar putea îmbunătăți memoria și capacitatea de concentrare, specialiștii avertizează că dovezile științifice sunt încă insuficiente. Cercetătorii subliniază că, deși ipoteza este plauzibilă, există nevoie de studii clinice de amploare pentru a confirma aceste afirmații.
Creatina joacă un rol esențial în producerea adenozin trifosfatului (ATP), care reprezintă principala sursă de energie pentru celule. Deoarece creierul consumă aproximativ 20% din energia totală a organismului, cercetătorii au formulat ipoteza că suplimentarea ar putea susține activitatea cerebrală. Teoretic, acest proces ar putea contribui la o mai bună claritate mentală și la capacitatea de a gestiona oboseala, însă mecanismele de transport sunt complexe.
O barieră importantă este reprezentată de bariera hematoencefalică, care limitează cantitatea de creatină ce poate ajunge la nivelul creierului. Specialistul Mehdi Boroujerdi explică faptul că creierul își reglează strict propriile rezerve și produce creatină în mod natural. Deși unele studii arată că doze de 20 de grame pe zi pot crește concentrația cerebrală cu 5-10%, această cantitate este de patru ori mai mare decât doza obișnuită pentru mușchi.
Cercetătorii au identificat situații specifice în care creatina ar putea oferi un sprijin real, în special în perioade de stres metabolic. Darren Candow, profesor la Universitatea Regina din Saskatchewan, menționează că beneficiile ar putea apărea în cazuri de privare de somn sau activități intelectuale intense. În aceste momente, creierul ar putea semnala o necesitate de ajutor suplimentar, deoarece producția sa naturală ar putea deveni insuficientă pentru cerințele momentului.
Există și direcții de cercetare privind utilizarea creatinei pentru combaterea bolilor precum Alzheimer sau Parkinson. Un studiu recent pe 20 de persoane cu Alzheimer a arătat o creștere de 11% a nivelului de creatină cerebrală după două luni de tratament. Totuși, Matthew Taylor, coordonatorul cercetării, precizează că rezultatele nu demonstrează o îmbunătățire directă a memoriei, existând posibilitatea ca rezultatele să fie influențate de efectul de învățare.
În prezent, creatina rămâne un supliment cu beneficii demonstrate pentru performanța fizică, dar impactul asupra sănătății neurologice este încă sub investigație. Stuart Phillips, profesor la Universitatea McMaster din Ontario, subliniază că studiile de mare amploare și datele privind efectele pe termen lung sunt practic inexistente. Din acest motiv, comunitatea științifică recomandă prudență și evitarea interpretării popularității de pe rețelele sociale ca fiind o confirmare a eficacității cognitive.