Registrul Național de Boli Rare rămâne neoperațional în România, deși infrastructura sa tehnologică a fost finalizată și testată. Blocajul care afectează acest instrument de monitorizare durează de aproape doi ani și este cauzat de probleme legislative privind utilizarea datelor cu caracter personal. Dr. Simona Pîrvu, director general al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a explicat că, deși sistemul este funcțional, lipsa unei reglementări clare la nivel de lege împiedică utilizarea acestuia în practică.
Problema principală vizează Legea 95, despre care Curtea Constituțională a decis că nu reglementează suficient protecția datelor. În prezent, Registrul Național de Boli Rare a fost dezvoltat în cadrul PNRR-ului, alături de alte trei registre de boală și două baze de date. Dr. Simona Pîrvu a menționat că au avut loc inclusiv două instruiri pentru utilizatorii care urmează să introducă datele, însă fără modificarea legii, procesul nu poate începe.
Pentru a rezolva situația, Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a propus o simplificare a procedurilor. Acesta sugerează modificarea Legii 95 astfel încât reglementarea tehnică să poată fi făcută prin ordin de ministru sau ordin comun, în loc de Hotărâre de Guvern. Această schimbare ar permite actualizări rapide ale metodologiei fără a trece prin procesul birocratic lung și complicat al unei hotărâri de guvern.
Propunerea de a trece la reglementarea prin ordin a fost primită cu aprobare de către reprezentanții INSP. Dr. Simona Pîrvu a declarat că institutul este de acord cu această soluție, deoarece un ordin este mult mai flexibil și ușor de adaptat în timp. De asemenea, prof. univ. dr. Carmen Orban, membru în Comisia pentru sănătate din Senatul României, a susținut că se poate proceda la această modificare legislativă dacă propunerea este transmisă oficial.
În cadrul discuțiilor, s-a subliniat și nevoia de resurse umane pentru ca registrul să fie util. Prof. univ. dr. Maria Puiu, cordonator al Centrului de Medicină Genomică, a avertizat că, dacă nu se angajează registratori medicali, sarcina introducerii datelor va cădea pe echipele medicale deja existente. Fără personal dedicat, există riscul ca registrul să rămână o bază de date trunchiată, care nu reflectă situația reală a pacienților din România.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante legate de resurse și reglementări. În contextul actual, bugetul sănătății urmează să fie suplimentat cu 8,3 miliarde de lei prin rectificarea bugetară. Această mișare financiară vine într-un moment în care digitalizarea și monitorizarea bolilor rare prin registre specializate sunt considerate prioritare pentru îmbunătățirea răspunsului medical și a supravegherii stării de sănătate a populației.