Pe rețelele sociale s-a observat o tendință alarmantă de utilizare a termenului „turbo-cancer” pentru a explica moartea sau îmbolnăvirea gravă a unor persoane publice. Această acuzație, care susține că vaccinurile anti-Covid 19 ar cauza tumori fulgerătoare, este întâlnită în contextul deceselor unor medici, jurnaliști, profesori sau artiști. Reacțiile vin în general din partea unor grupări suveraniste, care adaptează mesajele în funcție de profilul persoanei vizate, transformând suferința în instrument de atac ideologic.
În cazul persoanelor percepute ca fiind pro-occidentale sau pro-vacciniste, precum Brîndușa Armanca, Liliana Ruse, Ionela Năstase sau Anca Cernea, mesajele sunt de natură agresivă. De exemplu, Brîndușa Armanca, care a murit la vârsta de 71 de ani după un atac vascular cerebral, a fost ținta unor comentarii care întrebau dacă decesul nu era cauzat de vaccin. La fel și Liliana Ruse, jurnalistul de la Digi24 care suferă de cancer, este supusă unor atacuri verbale extrem de dure din partea utilizatorilor care îi reproșează pozițiile sale publice.
Atunci când persoana decedată aparținea taberei suveraniste, reacția este una de suspiciune sau reproș față de vaccinare. Jurnalistul Patrick André de Hillerin, care a murit probabil în urma unui accident vascular cerebral, a fost chestionat de membrii aceleiași tabere deoarece recunoscuse anterior că s-a vaccinat. Situația este similară pentru Viorel Pătrana, cunoscut sub numele de Angelo Davidescu, despre care unii utilizatori au susținut că decesul său ar fi fost legat de „cancere galopante” cauzate de vaccinare.
Medicii au încercat să intervină pentru a infirma aceste afirmații, subliniind că „turbo-cancer” nu este un diagnostic medical recunoscut. Medicul Mircea-Dinu Bordiniuc a declarat că nu există dovezi științifice sau studii epidemiologice care să susțină că vaccinurile mRNA provoacă apariția unor cancere accelerate. El a menționat că utilizarea acestui termen este o formă de dezinformare care induce panică și că orice acuzație de cauzalitate trebuie demonstrată prin date, nu prin simple coincidențe sau insinuări.
Fenomenul este alimentat și de cazul internațional al cântăreaței Bonnie Tyler, despre care s-au răspândit fake-uri privind decesul cauzat de vaccin. Facebook a intervenit prin interzicerea unor astfel de conținuturi, invocând verificările platformei factual.ro și poziția Asociației Medicale Americane. Această situație demonstrează cum informațiile false pot circula rapid, transformând evenimente medicale reale în subiecte de dispută ideologică violentă pe platformele digitale, afectând imaginea persoanelor vizate.
Discursurile de ură pe rețelele sociale sunt adesea amplificate de algoritmi care favorizează conținutul care stârnește furie sau indignare. Psihoterapeutul Irina Șubredu explică faptul că anonimatul scade empatia, iar personalizarea conținutului online creează realități diferite pentru fiecare utilizator. Această fragmentare a realității, combinată cu biasul de confirmare, face ca utilizatorii să accepte rapid teorii conspiraționiste care le susțin convingerile preexistente, ignorând dovezile medicale oficiale.