Medicul nutriționist Mihaela Bilic a oferit detalii despre cauzele care duc la comportamentul de mâncat compulsiv, subliniind că acest fenomen nu are o legătură directă doar cu alimentația. Conform specialistului, episoadele de hiperfagie sau bulimie sunt adesea declanșate de factori psihologici și emoționali, reprezentând o încercare de a alina anumite stări interioare. Această abordare indică faptul că mâncarea este utilizată ca un instrument pentru a gestiona senzații precum tristețea, furia, plictiselea sau stresul cotidian.
Printre factorii care predispun la aceste crize se numără experiențele neplăcute din copilărie și un atașament nesigur, construit pe ideea că iubirea este condiționată de merit. Mihaela Bilic menționează că frica de a nu fi suficient de bun poate duce la episoade de mâncat compulsiv. De asemenea, o adolescență marcată de lipsa încrederii în sine, de cure de slăbit repetate sau de relații sentimentale terminate prin abandon contribuie semnificativ la construirea unei relații complexe și dificile cu mâncarea.
Presiunea socială modernă reprezintă un alt motiv major identificat de medic. În secolul XXI, accentul pus pe aspectul fizic și pe siluetele extreme pune o provocare imensă oamenilor care trăiesc într-un mediu înconjurat de hrană. Mihaela Bilic observă că goana după iluzii, precum căutarea unei cariere sau a unei siluete perfecte, poate declanșa episoade de mâncat atunci când apar eșecurile. Totodată, sloganurile care promovează ideea că orice poate fi obținut prin voință pot crea o stare de nemulțumire permanentă.
Un alt aspect crucial este ignorarea nevoilor corpului în favoarea gândirii pur raționale. Specialistul explică faptul că un corp care nu își simte senzațiile va căuta satisfacția prin mâncare. De asemenea, renunțarea la propriile priorități pentru a satisface așteptările celorlalți fragilizează psihicul și favorizează compulsivitatea. În loc să trăiască emoțiile, mulți oameni aleg să le „mănânce”, folosind hrana pentru a tăcea, a evita sau a uita anumite stări dificile pe care nu le pot gestiona.
Mihaela Bilic susține că aceste comportamente nu trebuie judecate sau condamnate, deoarece sunt semne ale unui dezechilibru în viața personală. Ea consideră că bulimia sau mâncatul impulsiv va dispărea doar atunci când oamenii vor începe să se simtă cu adevărat bine în interiorul lor. Pentru majoritatea oamenilor, aceste episoade sunt manifestări normale ale unor probleme care necesită atenție în sfera psihologică, marcând momentul în care armonia dintre corp și minte este lipsă.
În domeniul sănătății publice, gestionarea comportamentelor alimentare și a sănătății mentale face parte dintr-un cadru complex de bunăstare. Deși discuțiile despre nutriție sunt frecvente, specialiștii subliniază adesea importanța echilibrului psihic pentru prevenirea bolilor cronice. Înțelegerea legăturii dintre starea emoțională și obiceiurile alimentare rămâne un pilon esențial pentru menținerea unei sănătăți integrate, depășind simpla monitorizare a caloriilor consumate de individ.