Partidul Social Democrat propune implementarea unei reforme administrativ-teritoriale care să utilizeze tehnologia inteligenței artificiale pentru a identifica localitățile sustenabile. Dragoș Benea, europarlamentarul nominalizat de PSD pentru coordonarea unui grup de lucru pe acest subiect, a anunțat că discuțiile exploratorii au dus la identificarea unor criterii specifice. Acestea vor fundamenta o matrice a sustenabilității, utilizând un algoritm de punctare pentru a determina care unități administrativ-teritoriale trebuie reorganizate sau comasate.
Procesul de evaluare se va baza pe un algoritm care analizează volume mari de date din baze de date publice. Unul dintre pilonii principali este sustenabilitatea economică, care va fi stabilită prin compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale fiecărei primării, incluzând și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale. Un alt criteriu esențial vizează calitatea serviciilor publice locale, precum alimentarea cu apă, canalizarea, gazul, iluminatul public sau transportul în comun.
Pentru implementarea acestui demers, în fiecare județ se vor constitui comitete de reorganizare sub coordonarea instituției prefectului. Aceste comitete vor include reprezentanți de la Consiliul Județean, Oficiul de cadastru, Direcția județeană de statistică, Inspectoratul școlar, Poliție și Direcția agricolă. După consultarea autorităților locale, propunerile vor fi transmise către MAI și Ministerul Dezvoltării, urmând ca rezultatul să fie primul document de reorganizare administrativ-teritorială din România de la anul 1968.
Dragoș Benea a explicat că desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității, ci doar pierderea personalității juridice, similar cu comasarea unităților școlare. Scopul final este obținerea unor primării cu o capacitate administrativă sporită, capabile să acceseze finanțări europene sau de la bugetul de stat. Această schimbare este considerată vitală în contextul cadrului financiar multianual 2028-2034, când se estimează o scădere a fondurilor de coeziune față de perioadele anterioare.
Situația actuală a administrației locale este marcată de o fragmentare semnificativă a unităților. În România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori. În plus, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deținând însă o administrație locală de nivel orășenesc, descrisă de Dragoș Benea ca fiind bugetofagă.
Reforma administrativ-teritorială este un subiect de interes major în politica română, implicând modificări structurale ale modului în care funcționează statul la nivel local. În prezent, discuțiile privind comasarea comunelor mici și a unor orașe vizate sunt prezente în agenda politică, având un impact direct asupra modului în care resursele publice sunt gestionate și distribuite către cetățeni.