Partidul PSD a prezentat planul pentru o reformă administrativ-teritorială majoră, propunând utilizarea unor criterii stricte pentru reorganizarea unităților administrativ-teritoriale. Europarlamentarul Dragoș Benea, desemnat să coordoneze grupul de lucru pe acest subiect, a detaliat luni, la sediul PSD, modul în care va fi fundamentată această schimbare. Propunerea vizează crearea unei „matrice a sustenabilității” care să determine ce localități trebuie comasate sau reorganizate.
Procesul de evaluare se va baza pe un algoritm de punctare care va analiza șase domenii esențiale pentru fiecare unitate. Aceste criterii includ populația și demografia, sustenabilitatea economică prin compararea veniturilor și cheltuielilor, precum și capacitatea administrativă a primăriilor. De asemenea, vor fi analizate nivelul de colectare a taxelor, conectivitatea la infrastructura de transport, accesibilitatea la servicii de bază și calitatea serviciilor publice locale, precum alimentarea cu apă sau gaze.
Pentru implementarea acestui proces, în fiecare județ vor fi înființate comitete de reorganizare, coordonate de instituția prefectului. Aceste comitete vor include reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Oficiului de cadastru, ai Direcției județene de statistică, ai Inspectoratului școlar, ai Poliției și ai Direcției agricole. Scopul acestor grupuri este să consulte autoritățile locale și să transmită propunerile finale către MAI și Ministerul Dezvoltării, pentru a genera un document de reorganizare robust.
Dragoș Benea a explicat faptul că reforma nu va duce la dispariția satelor, ci la modificarea arhitecturii administrative, păstrând satele, comunele și orașele conform Constituției. El a comparat situația cu comasarea școlilor, unde unitățile își pierd personalitatea juridică, dar rămân funcționale pentru elevi. Pentru a gestiona volumele mari de date, grupul de lucru va utiliza instrumente complexe de inteligență artificială, coroborând informații din baze de date publice.
Reorganizarea este considerată necesară pentru a pregăti administrația locală de perioada 2028-2034, când fondurile de coeziune vor scădea. În prezent, România dispune de peste 450 de unități cu sub 1.500 de locuitori și 1.100 de localități cu maximum 3.000 de locuitori. Totodată, 55% dintre orașe nu mai ating pragul de 10.000 de locuitori, deși mențin o administrație locală cu costuri ridicate, de nivel orășenesc.
Această inițiativă vine într-un context în care fragmentarea administrativă actuală limitează capacitatea primăriilor de a atrage fonduri europene sau de la bugetul de stat. Obiectivul final este transformarea unităților mici în entități cu capacitate administrativă sporită, capabile să ofere servicii de calitate. PSD susține că, deși reforma implică un cost politic, beneficiile pentru cetățeni și eficiența financiară justifică acest demers de reorganizare.