Utilizarea extinsă a inteligenței artificiale în mediul școlar reprezintă o provocare majoră pentru procesul de învățare, riscând să scadă performanța elevilor. Fenomenul, numit în știință „externalizare cognitivă”, apare atunci când munca de gândire este transferată de la creier către instrumente precum ChatGPT. Această practică este deja prezentă în licee, unde adolescenții folosesc aplicații pentru a obține soluții instantanee la materii precum matematica, chimia sau fizica.
Problema principală intervine atunci când tehnologia rezolvă complet o sarcină, în loc să susțină doar anumite etape ale procesului de gândire. Profesorii observă că unii elevi nu mai sunt capabili să gândească singuri, deoarece folosesc chatboții chiar și în timpul orelor pentru a citi răspunsurile sugerate. Această dependență afectează capacitatea de a înțelege textele, deoarece elevii tind să lase inteligența artificială să le rezume aproape orice conținut.
Studiul PISA, publicat în septembrie, confirmă aceste temeri, indicând faptul că elevii care folosesc chatboți AI pentru anumite sarcini obțin rezultate mai slabe la științe. Această cercetare internațională, care implică participanți din peste 90 de țări, subliniază că învățarea necesită implicare cognitivă activă. Fără antrenamentul propriu al creierului, procesul de învățare devine superficial, similar cu ideea că nu poți fi în formă doar uitându-te la sport.
Institutul american Brookings avertizează că riscurile pot depăși avantajele, menționând pericolul pierderii competențelor de bază și reducerea gândirii critice. Pe lângă scăderea capacității de memorare, există riscul pierderii judecății independente și a perseverenței. În Germania, studiul JIM din 2024 arată că 91% dintre adolescenții cu vârste între 12 și 19 ani folosesc cel puțin o aplicație AI, iar 74% o folosesc direct pentru teme.
O altă consecință gravă este „efectul Matei”, prin care inteligența artificială poate accentua inegalitățile educaționale existente. Elevii care posedă deja competențe solide pot folosi AI-ul pentru a progresa mai rapid, în timp ce cei cu lacune în cunoștințe riscă să preia erori și să rămână în urmă. Studiul Brookings și datele PISA sugerează că elevii din familii mai înstărite beneficiază de condiții mai bune, ceea ce poate mări prăpastia dintre categorii.
În contextul digitalizării accelerate, instituțiile internaționale și guvernamentale caută soluții pentru gestionarea acestor tehnologii. În timp ce New York a decis interzicerea utilizării AI în școlile publice până la clasa a VIII-a pentru perioada 2026-2027, în Germania recomandările emise de Conferința Miniștrilor Educației rămân destul de vagi. Accentul se pune pe educația elevilor pentru o utilizare critică și responsabilă a noilor instrumente digitale.