Senatorul USR Ștefan Pălărie a solicitat înființarea unei comisii de anchetă pentru a determina responsabiliți în sistemul de învățământ din România. Această cerere vine în urma publicării rezultatelor testelor PISA, care au evidențiat scăderi semnificative în domeniile de citire, matematică și științe. Parlamentarul a subliniat necesitatea ca foștii miniștri să vină în fața unei comisii pentru a oferi explicații oficiale privind evoluția negativă a indicatorilor educaționali din țară.
Ștefan Pălărie a evidențiat faptul că în România s-a depășit bariera psihologică de 52% pentru nivelul de analfabetism în aplicarea matematicii. Senatorul a criticat sloganul „România educată”, considerându-l lipsit de consistență și de soluții concrete pentru rezolvarea problemelor reale. El a menționat că în țările nordice, precum Danemarca sau Norvegia, scăderile de rezultate au fost tratate ca o criză de învățare, cu asumare politică din partea guvernelor.
Propunerea de anchetă vizează și evaluarea impactului pe termen lung asupra societății, în special în raport cu criza de digitalizare și mediile vulnerabile. Ștefan Pălărie a întrebat care va fi statutul copiilor care nu înțeleg un text la vârsta adultă într-o economie hiper-digitalizată. El a solicitat ca discuțiile să se concentreze pe soluții reale, nu pe sloganuri, menționând că de la anul 2012 încoace, rezultatele școlare sunt tot mai slabe.
Pentru îmbunătățirea situației, USR propune cinci direcții de intervenție, printre care și implementarea învățământului remedial. Acesta ar trebui organizat pe grupuri mici, cu intervenții diferențiate și resurse financiare suplimentare, nu doar prin ore suplimentare cu același profesor. De asemenea, s-a propus atragerea profesorilor tineri în mediul rural prin programe de formare de calitate și stimulări, pentru a compensa lipsa de motivație sau de metode actualizate.
O altă măsură propusă este reducerea numărului de elevi din clasele aglomerate pentru a asigura un mediu de învățare adecvat. Senatorul a menționat că dimensiunea claselor trebuie corectă, făcând o referire la situația în care chiar și autorități au semnalat nerespectarea legii privind numărul de elevi. Este necesară o investiție masivă în formarea inițială a cadrelor didactice, asigurând și un mentorat constant pentru profesorii debutanți.
Contextul actual al sistemului de învățământ este marcat de o lipsă de resurse și de o criză a cadrelor didactice, atât ca număr, cât și ca motivație. În acest climat, discuțiile despre rectificări bugetare și fonduri de rezervă rămân un subiect tensionat în mediul politic. În timp ce unele reforme sunt necesare, stabilitatea financiară a instituțiilor de învățământ depinde de capacitatea statului de a investi în resurse umane și infrastructură digitală.