Senatul a adoptat, pe 21 septembrie 2026, proiectul legislativ care ar putea impune obligativitatea uniformelor în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România. Inițiativa, susținută de PSD, nu impune un model unic la nivel național, lăsând fiecare școală să decidă culorile și standardele tehnice ale ținutei. Pentru elevii din familiile cu resurse financiare limitate, textul propune implementarea unor mecanisme de gratuitate sau acordarea de subvenții prin intermediul autorităților locale.
Proiectul a generat reacții intense, fiind susținut de partide precum PSD, PNL și AUR, dar contestat vehement de Consiliul Național al Elevilor. Această organizație a criticat lipsa consultării elevilor și a organizat proteste simbolice, în care studenții au fost îndemnați să poarte haine negre la școală pe 28 septembrie. Elevii susțin că introducerea uniformelor nu va rezolva problemele structurale din sistemul de educație, în timp ce susținătorii consideră că măsura va reduce discriminarea bazată pe statutul material.
Ecaterina Andronescu, care a ocupat funcția de ministru al Educației în patru mandate diferite, a oferit detalii despre importanța protecției elevilor. Ea a menționat că, încă din 2007, a urmărit soluții pentru a proteja tinerii de pericolele de pe stradă, precum dealerii de droguri. Fostul ministru a sugerat că, în loc de o uniformă strictă, ar putea fi mai util un însemn distinctiv al școlii, care să ofere elevilor un sentiment de apartenență la o comunitate și să îi ajute să fie identificați ușor.
Ecaterina Andronescu a subliniat că strada devine din ce în ce mai puțin sigură și că protecția copiilor trebuie să fie o prioritate constantă. Ea a amintit de exemple de licee din București, precum Kretzulescu, Jean Monnet sau Caragiale, care utilizează deja uniforme, menționând că acestea pot oferi o imagine ordonată. În opinia sa, o ținută specifică ar putea scoate din discuție diferențele de avere dintre elevi, reducând astfel fenomenul de bullying și discriminarea socială.
Pentru ca această propunere să devină lege, proiectul trebuie să treacă de votul Camerei Deputaților, care este forul decizional, și să fie promulgat de președintele României. Ecaterina Andronescu a recomandat ca comisia de la Camera Deputaților să stabilească un dialog cu asociațiile de elevi pentru a explica motivele din spatele acestei inițiative. Ea consideră că este esențial un dialog între generații pentru a explica modul în care aceste măsuri pot contribui la siguranța tinerilor.
Procesul legislativ prin care trece acest proiect are loc într-un context politic marcat de dezbateri privind stabilitatea guvernului și pregătirea pentru alegerile anticipate. În perioada actuală, discuțiile privind formarea unor majorități parlamentare și audierile pentru Guvernul Mureșan sunt subiecte de interes major în mediul politic românesc, influențând modul în care deciziile legislative sunt analizate de opinia publică și de actorii sociali.