Un studiu realizat de Edge Institute relevă faptul că utilizarea inteligenței artificiale (IA) a devenit o practică de masă în liceele din România. Rezultatele indică faptul că cel puțin un din doi elevi folosește această tehnologie pentru rezolvarea integrală a temelor de acasă. Această tendință apare într-un context în care instituțiile de învățământ nu au oferit încă reguli clare, instruire specifică sau metode noi de evaluare pentru gestionarea acestor instrumente digitale.
Datele colectate arată o discrepanță între comportamentul declarat și cel perceput de elevi. În timp ce aproximativ 50% dintre participanți declară că au folosit IA pentru teme, atunci când sunt întrebați despre colegii lor, acest procent urcă la 82%. Această diferență de 32 de puncte procentuale sugerează că elevii tind să subraporteze propriile practici pentru a păstra un comportament școlar acceptat, proiectând în același timp utilizarea intensivă asupra restului grupului de studenți.
Problema verificării informațiilor reprezintă un alt punct critic identificat în analiza realizată. Aproximativ 20,7% dintre elevi au recunoscut că au predat lucrări care conțineau informații sau surse inventate, deoarece au preluat conținutul generat de IA fără nicio verificare ulterioară. Deși 84,9% dintre elevi sunt conștienți că sistemele pot oferi răspunsuri greșite care par corecte, 46% dintre cei care folosesc IA pentru școală admit că nu verifică datele primite.
Evoluția utilizării tehnologiei depinde direct de miza sarcinii de învățare impuse de profesori. Amploarea substituției scade de la 50% în cazul temelor obișnuite la doar 22% atunci când este vorba despre prima variantă a unui eseu sau a unui referat. Elevii par să aplice o ierarhie morală proprie, considerând că utilizarea pentru căutarea de informații este acceptabilă pentru 85,4% dintre ei, în timp ce realizarea unui proiect întreg în locul lor este acceptată de doar 34,9%.
Lipsa de îndrumare formală este identificată ca fiind principala cauză a acestor practici. Autorii studiului subliniază că 27% dintre elevi nu au învățat nimic despre această tehnologie în niciun context oficial, sursa principală de informare fiind cercul de familie sau prietenii, la 32%. Studiul demonstrează că prezența unor reguli clare reduce substituția temelor de la 53% la 44%, sugerând că abordarea bazată pe prohibiție este mai puțin eficientă decât cea bazată pe instruire.
Sistemul de educație din România se confruntă cu provocări structurale în adaptarea la noile tehnologii, având deja dificultăți în dezvoltarea gândirii critice și a raționamentului. În acest context, alfabetizarea digitală devine un imperativ pentru a preveni utilizarea eronată a instrumentelor de IA. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 3.033 de liceeni din toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării, cu vârste cuprinse între 14 și 20 de ani.