Ministrul Educației, Sorin Costreie, a argumentat necesitatea existenței a două ministere separate pentru a gestiona eficient învățământul preuniversitar și cel universitar. Această propunere vine în contextul în care PSD a nominalizat un ministru delegat pentru învățământul preuniversitar în cadrul actualei structuri guvernamentale. Sorin Costreie consideră că separarea acestor două subsisteme este o măsură benefică pentru spațiul românesc, evitând astfel situația în care se poate impune o singură viziune asupra întregului domeniu.
În ceea ce privește independența sa în cadrul guvernului, Sorin Costreie a precizat că deciziile privind politicile educaționale vor fi luate cu acordul premierului, nu al social-democraților. Oficialul a subliniat că, deși există deja două legi organice separate pentru învățământul preuniversitar și cel universitar din anul 2023, structura administrativă rămâne una singură. El susține că actuala organizare cu un singur minister și doi miniștri nu este cea mai eficientă soluție pentru sistemul de învățământ.
Argumentul principal utilizat de ministru pentru această reorganizare este practica europeană, menționând că în alte state acest model este utilizat frecvent. Sorin Costreie a indicat faptul că în Franța, Suedia, Polonia sau Danemarca există două ministere distincte, în timp ce în Finlanda se aplică modelul unui singur minister cu doi miniștri. El a menționat de asemenea că în Spania există chiar trei ministere, incluzând cercetarea, însă a recomandat ca în România cercetarea să rămână alăturată învățământului universitar.
Sorin Costreie a evidențiat și problema suspiciunilor care apar atunci când un ministru este concentrat pe o singură ramură a educației. El a explicat faptul că, dacă ministrul provine din învățământul preuniversitar, cei din mediul universitar manifestă o anumită suspiciune, iar situația este inversă dacă ministrul vine din universitar. Prin urmare, ministrul își exprimă dorința ca cele două sisteme să fie gestionate prin ministere distincte, bazându-se și pe legitimitatea oferită de legile organice actuale.
Această discuție despre structura ministerelor are loc într-un cadru politic marcat de reorganizări și de gestionarea agendei publice de către Guvernul Luca Niculescu. În perioada actuală, discuțiile despre direcția politică a țării și despre rolul partidelor din guvern sunt frecvente, în timp ce ministerele încearcă să își stabilească propriile linii de acțiune în raport cu coordonarea premierului și cu presiunile politice interne.
Decizia de a separa ministerele ar putea influența modul în care resursele sunt alocate pentru școli și universități, asigurând o administrare specializată pentru fiecare segment. În prezent, sistemul românesc funcționează sub o singură autoritate centrală, deși legislația a început deja procesul de diferențiere a regimurilor juridice pentru cele două tipuri de învățământ.