Consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Sorin Costreie, a tras un semnal de alarmă privind nivelul de investiții în sistemul de învățământ din România. Această observație a fost făcută marți, în cadrul evenimentului de lansare a raportului „OCDE Education at a Glance 2026 - EaG 2026”. Sorin Costreie a subliniat că lipsa de fonduri este o problemă cunoscută, însă pare să fi devenit o constantă cu care societatea s-a obișnuit.
În cadrul prezentării raportului OCDE, Sorin Costreie a menționat că datele furnizate sunt fundamentate și nu reprezintă elemente surprinzătoare pentru cei care cunosc realitatea. El a declarat că există o formă de resemnare mioritică în fața faptului că autoritățile alocă resurse reduse acestui sector vital. Conform consilierului, cifrele prezentate în raport confirmă necesitatea urgentă de a crește investițiile, deoarece rezultatele obținute în sistem sunt vizibile și reflectă aceste deficiențe.
Analizând aspectul financiar al profesiei, Sorin Costreie a observat că, raportat la veniturile din România, profesorii se descurcă acceptabil. Totuși, el a precizat că această situație nu explică singură lipsa de atractivitate a carierei didactice. Un factor major de dificultate este „povara administrativă” care îi afectează pe cadrele didactice. Profesorii ajung să petreacă mai mult timp justificând activitățile lor decât desfășurând efectiv procesul de predare.
Sistemul de învățământ este descris de consilier ca fiind unul destul de vetust și marcat de o birocrație extrem de mare. În ciuda acestor obstacole, Sorin Costreie a remarcat un indicator pozitiv: profesorii români depășesc media OCDE în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale. Această capacitate de a integra tehnologia în activitatea cotidiană oferă o șansă societății de mâine, în ciuda rezultatelor slabe obținute de elevi la nivelul competențelor digitale.
În concluzie, Sorin Costreie a adresat un apel direct către clasa politică pentru a schimba modul de abordare al problemelor educaționale. El a cerut ca deciziile și politicile publice să fie întemeiate pe date concrete și pe rezultatele oferite de astfel de rapoarte internaționale. Politicianul sau decidentul trebuie să ia în calcul aceste cifre pentru a putea implementa schimbări reale și durabile în sistemul de învățământ românesc.
Situația educației în România este marcată de provocări sociale semnificative, precum faptul că aproape un sfert dintre tinerii români nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație. Această cifră este mult peste media OCDE, care se situează la nivelul de 14%. Această realitate evidențiază dificultatea integrării tinerilor în sistemul activ de învățământ și în piața muncii, coroborând datele raportului OCDE.