Senatorul Ștefan Pălărie, care deține funcția de președinte al Comisiei pentru învățământ din Senat, a criticat propunerea privind introducerea uniformelor școlare obligatorii. Acesta susține că această măsură va genera cheltuieli suplimentare atât pentru bugetul de stat, cât și pentru familiile din România. În opinia sa, implementarea acestui sistem nu va rezolva problemele fundamentale ale sistemului de educație, ci va aduce doar o povară financiară nejustificată.
Senatorul a subliniat riscurile la care ar fi expuse părinții cu posibilități materiale reduse în cazul în care mecanismul de sancționare ar fi rămas în vigoare. Inițial, propunerea prevedea aplicarea amenzilor pentru nerespectarea regulii, însă inițiatorii au renunțat la această idee. Ștefan Pălărie a explicat că familiile vulnerabile ar fi fost blocate între două sancțiuni: una pentru lipsa accesului la educație și alta pentru lipsa uniformei, din cauza incapacității de a o achiziționa.
Impactul financiar al măsurii este semnificativ, depășind cifra de 1,2 miliarde de lei, conform calculelor prezentate de senator. Estimările au luat în considerare costuri anuale pentru uniforme cu valori de 500 sau 800 de lei per copil. Ștefan Pălărie a menționat că necesarul vestimentar nu se limitează la un singur articol, deoarece elevii au nevoie de haine curate în fiecare zi. Acest lucru crește volumul total de resurse necesare pentru subvenționare sau gratuitate.
Un alt aspect criticat de senator este modul în care sunt distribuite cheltuielile între cetățeni. Familiile care nu se încadrează la criteriile de sprijuit vor trebui să își cumpere singure uniformele copiilor. Totodată, acești părinți vor contribui, prin plata taxelor și a impozitelor, la finanțarea uniformelor oferite gratuit sau subvenționat altor elevi. „Această lege a uniformei gratuite bagă două mâini în buzunar”, a declarat senatorul, referindu-se la această dublă contribuție financiară.
În cadrul aceleiași dezbateri, Robert Santa, cercetător șef la Rethink România, a adus argumente suplimentare împotriva măsurii. Acesta a afirmat că cercetările comparative nu oferă dovezi clare că utilizarea uniformelor reduce fenomenul de bullying sau că crește performanța educațională a elevilor. Din acest motiv, Robert Santa consideră că justificarea costurilor atât de mari este dificilă. El a propus în schimb monitorizarea progresului elevilor și recompensarea cadrelor didactice care produc rezultate reale.
În sistemul de învățământ din România, reformele vizează adesea schimbări de procedură prin ordine de ministru sau metodologii noi. Totuși, experții subliniază că aceste documente au o valoare limitată dacă nu modifică practica efectivă din sălile de clasă. Pentru o schimbare reală, este necesar un accent pe mentoratul profesorilor debutanți și pe colaborarea între colegi, în loc de un sistem bazat pe control și pe aplicarea unor sancțiuni administrative.