România ocupă ultima poziție în regiune la noul indice al digitalizării centrate pe oameni, obținând 53 de puncte din maximum 120. Conform raportului Digitalisation in Southeast Europe: Beyond Code For More Humanity, realizat de SeeNext, țara este depășită de Bulgaria, care are 59 de puncte, și de Serbia, care înregistrează un scor de 64 de puncte. Rezultatele evidențiază o discrepanță majoră între disponibilitatea tehnologiei și utilizarea efectivă a acesteia de către cetățeni.
Analiza indicelui Human-Centered Digitisation Index (HCDI) arată că, în ciuda unui acces la internet de 95,5% în gospodării, interacțiunea cu autoritățile este extrem de limitată. Doar 24,1% dintre români au utilizat servicii de e-guvernare prin site-uri sau aplicații în 2025, un procent mult sub media europeană de 71,9%. Această diferență reprezintă cea mai mare distanță față de reperul UE din întregul studiu, subliniind dificultățile de integrare a serviciilor publice digitale.
În domeniul educației, România dispune de o infrastructură solidă, având 10,64 calculatoare disponibile pentru fiecare zece elevi, un număr peste media europeană de 9,04. Totuși, dotarea școlilor nu a generat competențe digitale echivalente, deoarece numai 11,1% dintre români au abilități digitale peste nivelul de bază. Mai mult, participarea la cursuri online este de doar 11%, o valoare care este de trei ori mai mică decât media de 32,6% înregistrată la nivelul Uniunii Europene.
Sectorul sănătății reprezintă cel mai slab punct al performanței digitale românești, obținând doar 11 puncte din 25. Deși infrastructura medicală a progresat, utilizarea serviciilor online rămâne redusă, doar 9,1% dintre români programând consultații prin aplicații sau site-uri. În plus, accesul la datele medicale personale este limitat, fiind raportat la doar 9,9% pentru cetățenii din România, în timp ce media europeană este de 27,7%.
Pe plan economic, digitalizarea este concentrată în companiile mari, în timp ce doar 14,5% dintre întreprinderile românești prezintă o intensitate digitală ridicată. Adoptarea inteligenței artificiale este critică, fiind utilizată de doar 5,2% dintre companii, cel mai scăzut nivel din UE. De asemenea, investițiile în formarea angajaților sunt insuficiente, doar 12% dintre firmele cu peste zece persoane oferind cursuri pentru dezvoltarea competențelor digitale ale personalului.
Evoluția digitalizării în România este influențată de implementarea Strategiei Națională de Digitalizare 2024-2030 și de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceste măsuri vizează alinierea la Spațiul european al datelor privind sănătatea și dezvoltarea de noi portaluri de sănătate. Obiectivul este de a reduce decalajul dintre disponibilitatea infrastructurii și utilizarea efectivă a serviciilor digitale de către populație și companii.