România se regăsește în grupul ultimelor state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește integrarea inteligenței artificiale în sistemul de educație. Datele recente arată o utilizare limitată a acestor tehnologii în rândul elevilor și studenților din țară. Situația este evidențiată printr-un raport oficial care analizează modul în care tehnologia generativă este aplicată în procesele de predare și învățare la nivel european.
Conform raportului intitulat „Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching”, publicat de Comisia Europeană, nivelul de adoptare este scăzut. În România, doar 24,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani susțin că utilizează inteligența artificială în activitățile lor de învățare. Această cifră indică o prăpastie semnificativă față de media și tendințele observate în restul spațiului european.
Analiza realizată de Comisia Europeană pune accent pe impactul inteligenței artificiale generative asupra mediului didactic și a elevilor. Documentul explorează dacă această tehnologie este un aliat sau un inamic în procesul de educație modernă. Rezultatele arată că, în cazul românilor, integrarea acestor instrumente digitale în parcursul educațional rămâne la un stadiu incipient, neatingând nivelurile de utilizare din alte state ale Uniunii Europene.
Raportul subliniază necesitatea unei abordări structurate asupra modului în care tehnologia AI poate fi introdusă în școli. Deși tehnologia este disponibilă, procentul de utilizatori din segmentul de vârstă 16-24 de ani este unul de sub jumătate. Această lipsă de adoptare poate influența modul în care tinerii români se pregătesc pentru o piață a muncii care devine tot mai digitalizată și dependentă de algoritmi.
Situația evidențiată de Comisia Europeană indică faptul că procesul de adaptare la noile tehnologii în sistemul de învățământ din România necesită atenție. Diferența dintre utilizarea actuală și potențialul oferit de inteligența artificială este marcată de un procent de utilizare de doar 24,8%. Această statistică plasează țara în poziția de următoare în contextul european al integrării tehnologiilor de ultimă generație în mediul școlar.
Integrarea tehnologiilor digitale în societate reprezintă o provocare globală, de la educație la economie și securitate. În timp ce anumite sectoare adoptă rapid inovația, altele, precum sistemul de învățământ din România, arată o rezistență sau o lipsă de pregătire. Această evoluție tehnologică este însoțită de schimbări majore în diverse arii ale vieții publice și de o monitorizare constantă a impactului digitalizării asupra cetățenilor.