Ambasatoarea Finlandei în România și Republica Moldova, Leena Liukkonen, a declarat că profesorul rămâne cea mai eficientă tehnologie disponibilă în cadrul unei clase. Această afirmație a fost făcută în cadrul conferinței Eduten, desfășurată ieri la București, un eveniment dedicat tehnologiei educaționale. Mesajul subliniază importanța factorului uman în procesul de învățare, chiar și atunci când platformele digitale și algoritmii devin parte integrantă a mediului școlar modern.
Discuția despre tehnologia educațională a evidențiat necesitatea ca instrumentele digitale să amplifice rolul cadrelor didactice, nu să îl înlocuiască. La eveniment au participat directori, profesori din întreaga țară, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și diverse organizații. Participanții au discutat despre modul în care tehnologia poate oferi profesorilor mai mult timp pentru mentorat, prin preluarea sarcinilor repetitive, precum evaluarea automată sau corectarea exercițiilor mecanice.
Platforma finlandeză de matematică, Eduten, a fost prezentată ca un exemplu de instrument care sprijină acest proces de transformare. Rezultatele unui pilot desfășurat la începutul acestui an în România au arătat că elevii care au utilizat această platformă au înregistrat un progres la matematica de peste două ori mai mare față de cei care au urmat doar metoda tradițională. Această creștere a fost obținută în același interval de timp și fără necesitatea orelor suplimentare.
Experiența școlilor din mediul rural a fost un punct central al dezbaterilor de la București. Delia Petran, director al Școlii Gimnaziale Nr. 1 Dobrin din județul Sălaj, a subliniat că inovația nu trebuie să fie un privilegiu al școlilor mari sau al comunităților cu resurse bogate. Simona Gherman, profesor la Școala Gimnazială din Șieu, a adăugat că excelența în educație nu depinde de mărimea instituției sau de locația geografică, ci de viziunea oamenilor.
În cadrul pilotului, școala din Sâncraiu de Mureș, condusă de directorul adjunct Marcel Vereș, a obținut rezultate remarcabile. Învățătoarea Orsolya Barthe a explicat că tehnologia le-a oferit copiilor posibilitatea de a avansa în propriul ritm și a făcut progresul vizibil prin feedback imediat. Modelul recomandat presupune utilizarea platformei aproximativ o oră pe săptămână, înlocuind o lecție tradițională, pentru a menține echilibrul între învățarea digitală și cea clasică.
Dezvoltarea tehnologiilor educaționale în România se încadrează într-un context de modernizare a sistemului de învățământ, unde integrarea digitală este o prioritate pentru a pregăti elevii pentru competențele cerute de OECD pentru anul 2030. Această tranziție vizează nu doar performanța academică, ci și dezvoltarea competențelor sociale, a sănătății mintale și a colaborării, elemente esențiale pentru viitorul societății într-o lume tot mai automatizată.