Rezultatele testelor PISA 2025 indică faptul că România a depășit pragul de 50% la analfabetismul funcțional în disciplina matematică. Elevii românci cu vârsta de 15 ani prezintă performanțe slabe și la citire sau la materia științelor. Aproape jumătate dintre participanți nu dețin cunoștințele de bază necesare, aceste scoruri fiind sub media stabilită de OCDE. Această situație reflectă o prăpastie între sistemul de învățământ autohton și standardele internaționale de evaluare.
Expertul în educație, Marian Staș, susține că școala românească și filosofia PISA sunt două lumi paralele. Conform acestui expert, sistemul de învățământ preuniversitar este proiectat în proporție de peste 90% pentru normele și salariile profesorilor, având o abordare de natură sindicalistă. Această structură nu se concentrează pe nevoile reale de învățare ale copiilor, ci pe o metodă bazată pe memorare mecanică și formă, fără un fundament solid de cunoștințe.
Fenomenul este descris de Staș ca fiind un analfabetism logic, care depășește simplul analfabetism funcțional sau matematic. Elevii nu învață să gândească sau să raționeze, deoarece procesul de învățare este centrat pe memorare, în contrast cu arhitectura PISA care pune accent pe interpretare și inferență. Această lipsă de capacitate de raționament este considerată un fenomen profund și otrăvitor pentru dezvoltarea intelectuală a tinerilor români.
Discrepanțele socio-economice și demografice sunt menționate ca fiind factori care afectează grav calitatea educației în țară. Pe lângă o școală care nu funcționează optim, impactul negativ al mediului social și economic reduce performanța elevilor. România are un procent foarte scăzut de persoane care parcurg educația superioară și un număr mare de tineri care se află simultan în situația de a fi fără educație și fără un loc de muncă.
Pentru îmbunătățirea situației, se propune accelerarea programelor de pilotare și implementarea unor arhitecturi curriculare noi. Schimbarea ar putea veni prin politici educaționale mai inteligente, care pot fi create și aplicate într-un an de zile. Dacă aceste bune practici sunt scalate la nivelul întregului sistem, poziționarea României în clasamentele internaționale ar putea fi îmbunătățită semnificativ în următorul deceniu, după o perioadă de 10 până la 15 ani.
Testările PISA sunt procese internaționale de evaluare a competențelor elevilor, implicând eșantioane vaste de studenți. La ediția 2025, au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii diferite. În cazul României, eșantionul a fost format din 7.725 de elevi cu vârsta de 15 ani, prelevați din un total de 322 de școli din țară.