Rezultatele testelor PISA 2025 evidențiază o situație critică pentru sistemul de educație din România, în care performanțele elevilor sunt în scădere. Peste jumătate dintre elevii românilor de 15 ani nu reușesc să atingă nivelul de bază la disciplina Matematică, în timp ce la capitolul Citire, procentul celor care nu ating acest prag se apropie de 50%. Gabriel Bădescu, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, analizează aceste cifre îngrijorătoare.
Problemele structurale ale sistemului de învățământ sunt multiple, de la lipsa de finanțare până la deficitul de profesori în materii precum Științele sau Matematica. Gabriel Bădescu subliniază că mărirea normelor și fragmentarea acestora, alături de politizarea inspectoratelor, afectează calitatea educației. În România, majoritatea inspectorilor și directorilor de școli sunt numiți pe baza afiliațiilor politice, ceea ce limitează capacitatea de a vedea rezultate reale și durabile în procesul de învățare.
Un aspect de o importanță majoră este conceptul de analfabetism funcțional, care descrie capacitatea limitată de a înțelege texte complexe. Profesorul avertizează că elevii vor putea citi instrucțiunile de pe medicamente sau contractele bancare, dar nu vor putea extrage sensul acestora. Această lipsă de înțelegere a textelor este cauzată de un sistem care pune accent pe memorarea unor șabloane, în detrimentul dezvoltării unor abilități practice, utile în viața de zi cu zi.
Disparitățile dintre mediul urban și cel rural reprezintă o altă cauză a rezultatelor slabe, deoarece mulți tineri din zonele rurale nu sunt nici siquiera monitorizați. Gabriel Bădescu menționează că există o lipsă de politici dedicate acestui segment de populație, ceea ce duce la un abandon școlar masiv în mediul rural. De asemenea, lipsa de atractivitate a profesiei de profesor și numărul redus de studenți la facultățile de profil accentuează criza de resurse umane.
În ceea ce privește evaluările naționale, există o necesitate urgentă de reformare a modului în care sunt concepute subiectele pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Profesorul propune ca subiectele să fie orientate către rezolvarea de probleme noi, nu doar spre reproducerea de informații memorate. O schimbare a modului de evaluare ar putea reduce impactul industriei de meditații și ar putea face sistemul mai echitabil pentru toți elevii.
În contextul acestor date, experți precum Roxana Mînzatu au subliniat că dificultățile europene la competențe de bază, precum cititul sau matematica, sunt semnale care trebuie tratate cu seriozitate. Această evoluție este monitorizată atent, deoarece performanțele școlare sunt strâns legate de capacitatea de a interacționa corect cu informația. Rezultatele PISA 2025 confirmă o tendință de scădere a competențelor fundamentale în rândul tinerilor din România.