Rezultatele testelor PISA 2025 semnalează o scădere a nivelului de educație în Europa, afectând în mod semnificativ marile puteri precum Franța, Germania și Olanda. Conform unui nou raport oficial, aproximativ un elev din patru de 15 ani din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică nu posedă competențele fundamentale necesare în domeniile matematicii, științelor și lecturii. Această situație marchează un minim istoric pentru diverse state europene.
Utilizarea constantă a telefoanelor mobile este identificată de experți drept un factor major de declin. Timpul petrecut în fața ecranelor a redus capacitatea de atenție, înlocuind cititul aprofundat cu o derulare rapidă a informațiilor. În școli, peste un sfert dintre elevi raportează că colegii lor sunt distrași de dispozitive electronice în timpul orelor de științe. De asemenea, utilizarea excesivă a inteligenței artificiale afectează capacitatea tinerilor de a gândi independent.
Deficitul cronic de cadre didactice reprezintă o problemă structurală care alimentează criza educațională. În Uniunea Europeană, patru din zece profesori au peste 50 de ani, în timp ce sub 8% dintre aceștia au sub 30 de ani. Volumul uriaș de muncă îi alungă pe profesorii experimentați, iar lipsa atractivității profesiei, marcată de salarii sub media internațională, creează o criză de resurse umane calificate. Sindicatele subliniază că nivelul de citire nu se îmbunătățește atâta timp cât orele sunt anulate.
Statutul social rămâne un predictor esențial al performanței școlare în statele europene. În Germania, de exemplu, doar 2% din elevii din familii cu venituri mici ating competențele de nivel înalt, în comparație cu 25% la elevii din familii privilegiate. Mathias Cormann, secretarul general al organizației, a cerut un sprijin mai bine direcționat către școlile defavorizate. Reformele curriculare repetate au lăsat urme adânci, transformând cititul într-un set de trucuri mecanice.
În România, educația a înregistrat un nou declin, poziționând țara pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană. Conform datelor oficiale, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de bază la matematică, 48% la lectură și 46% la științe. Doar 1% dintre adolescenți ating nivelurile ridicate de cunoștințe la lectură. Profesorul universitar Dragoș Iliescu a menționat că inechitățile dintre mediul urban și cel rural, precum și pierderile din perioada pandemiei, au contribuit la acest analfabetism funcțional.
Sistemul de învățământ din România se confruntă cu provocări constante legate de stabilitatea politicilor educaționale. În Franța, de exemplu, o succesiune de opt miniștri în doar zece ani a dus la anulări frecvente ale măsurilor implementate. Această instabilitate administrativă afectează direct învățământul primar și capacitatea de a menține standarde ridicate. Ministrul francez al educației, Édouard Geffray, a descris situația actuală ca fiind îngrijorătoare, dar previzibilă în contextul schimbărilor politice frecvente.