Prima probă a concursului pentru directori, axată pe evaluarea competențelor, a generat discuții aprinse după ce numeroși candidați cu experiență au fost eliminați. Testul de competențe a funcționat ca un filtru riguros, separând candidații care au promovat de cei care nu au atins pragul minim. Această situație a provocat șocul în rândul celor care consideră că performanțele administrative și digitalizarea școlilor conduse de acești profesori ar trebui să fie prioritizate în fața rezultatelor de la testările psihologice.
Daniel David, fost ministru al Educației, susține că rezultatul obținut la testul psihologic nu trebuie confundat cu întreaga competență profesională a unui manager. El explică faptul că notele mici, precum 1 sau 2, pot fi cauzate de utilizarea neadecvată a cunoștințelor sau de stresul provocat de formatul testării. Fostul ministru precizează că un punctaj de 6.5 nu este echivalentul unei note școlare, reprezentând rezolvarea a 13 itemi din 20, ceea ce poate fi considerat un rezultat onorabil.
Expertul în politici educaționale, Marian Staș, critică însă nivelul de performanță observat, vorbind despre o „mediocritate subtilă” în rândul celor care au promovat. Acesta subliniază că aproximativ 38% dintre candidați au trecut proba cu note la limită, un interval pe care îl consideră inacceptabil pentru funcții de conducere. Marian Staș propune ca pragul de promovabilitate ar fi trebuit ridicat la nota 7 sau chiar 8, pentru a asigura o resursă umană de calitate în școli.
În ceea ce privește dificultatea subiectelor, Marian Staș consideră că proba a testat capacitatea de a reacționa sub presiune, o abilitate esențială pentru gestionarea unor situații de criză. El menționează că mulți candidați au căzut în capcana „erorii fundamentale de atribuire”, căutând scuze în problemele de logistică sau în lipsa timpului. Expertul susține că anumite calcule puteau fi rezolvate rapid, chiar și mental, fără a utiliza material de lucru suplimentar.
Daniel David observă că mulți directori și profesori sunt obișnuiți să evalueze alții, dar nu au exercițiat recent procesul de a fi evaluați prin teste cognitive standardizate. Această lipsă de familiaritate cu formatul și gestionarea timpului poate influența rezultatul final, dincolo de capacitățile reale. Fostul ministru menționează că distribuția notelor a fost apropiată de cea normală, cu doar 34 de note de 10 din un grup de peste 6.000 de candidați.
Concursurile pentru funcții de conducere în sistemul de învățământ sunt reglementate prin metodologii specifice care vizează atât cunoștințele, cât și aptitudinile de management. În România, procesul de selecție a directorilor a trecut prin diverse etape de evaluare în ultimii ani, inclusiv în concursul din 2021, unde au fost utilizate subiecte similare pentru testarea raționamentelor verbale și logice.