Sistemul de învățământ din România necesită reforme structurale profunde și o utilizare mult mai eficientă a resurselor financiare disponibile. Marian Preda, rectorul Universității din București, susține că liderii instituțiilor de educație trebuie selectați pe criterii de competență profesională, eliminând influența loialității politice. Această schimbare de paradigmă vizează atât organizarea, cât și finanțarea sistemului, pentru a pregăti elevii pentru cerințele unei societăți în continuă schimbare.
Marian Preda a descris situația actuală a învățământului românesc ca fiind una de criză evidentă, accentuată de ritmul accelerat al schimbărilor în comunicare și prelucrarea informației. Rectorul subliniază că simpla introducere a tehnologiei în școli nu garantează îmbunătățirea procesului educațional dacă profesorii și elevii nu dețin competențele necesare pentru utilizarea acestora. În opinia sa, problema principală nu constă în lipsa banilor, ci în modul în care aceștia sunt utilizați în cadrul sistemului.
O direcție majoră de reformă vizează profesionalizarea managementului școlar, deoarece funcția de director necesită abilități distincte de activitatea didactică. Marian Preda a declarat că „un bun profesor nu înseamnă automat un bun conducător”, subliniind necesitatea unor competențe în planificarea strategică, gestionarea bugetelor și coordonarea echipelor. Pentru a atinge acest obiectiv, rectorul propune organizarea unor programe postuniversitare de specializare pentru directori, realizate în colaborare cu universitățile și Ministerul Educației.
Pentru a reduce influența intereselor politice locale, Marian Preda propune reorganizarea inspectoratelor școlare la nivel regional. El susține că selecția conducătorilor trebuie să se bazeze strict pe competențe, astfel încât deciziile din educație să nu mai fie subordonate unor priorități politice. Această abordare ar trebui să se extindă și la evaluarea performanțelor școlare, prin consolidarea expertizei în evaluarea educațională și prin colaborarea strânsă între universități, cercetători și instituțiile de politică publică.
În ceea ce privește pregătirea elevilor, rectorul pledează pentru dezvoltarea învățământului dual, care combină teoria cu experiența practică. Acesta ar putea oferi o alternativă viabilă pentru elevii din liceele tehnologice, unde ratele de promovare la bacalaureat sunt adesea scăzute. Prin programe de formare profesională adaptate nevoilor angajatorilor și prin oferirea de burse, învățământul profesional poate deveni mai atractiv, recunoscând valoarea diverselor trasee educaționale în afara facultăților.
Evoluția sistemului de învățământ în România este strâns legată de capacitatea de a adapta curricula la cerințele economice și sociale. În contextul global, succesul educațional depinde de echilibrul dintre resursele alocate și eficiența administrativă a instituțiilor. Reformele propuse de experți vizează transformarea școlii dintr-un model tradițional într-unul capabil să genereze competențe măsurabile și relevante pentru viitorul profesional al tinerilor români.