Cadrele didactice din România beneficiază de salarii care, în medie, depășesc nivelul de remunerare al altor angajați cu studii superioare. Această realitate este evidențiată în raportul „Education at a Glance 2026 - EaG 2026” publicat de OCDE marți. Datele arată o tendință inversă față de majoritatea țărilor membre, unde salariile profesorilor din instituțiile publice sunt de regulă mai mici decât cele ale altor angajați cu studii superioare.
Conform documentului OCDE, diferențele salariale variază în funcție de nivelul de învățământ. În sectorul preșcolar, cadrele didactice au câștigat, în medie, cu 1% mai mult decât alți angajați cu studii superioare. În ceea ce privește învățământul gimnazial și cel liceal, profesorii au înregistrat un câștig mediu cu 5% mai mare față de aceiași angajați cu studii superioare, conform statisticilor prezentate în raportul organizației.
O altă caracteristică a sistemului de învățământ din România este numărul de ore de predare efectuate la catedră. Profesorii români petrec mai puține ore cu elevii comparativ cu media țărilor OCDE. Mai exact, numărul anual tipic de ore de predare este de 692 în învățământul primar și de 519 în învățământul gimnazial. În comparație, la nivelul OCDE, învățătorii din ciclul primar predau 770 de ore pe an, iar cei din gimnazial 710 ore.
Raportul subliniază, de asemenea, o reprezentare majoritară a femeilor în corpul didactic la aproape toate nivelurile de învățământ. În România, ponderea femeilor în învățământul preșcolar este de 100%, în timp ce în învățământul gimnazial aceasta este de 74%, o cifră ce rămâne peste media OCDE de 68%. În anul 2024, femeile reprezentau 93% din cadrele didactice și 82% din personalul de conducere din învățământul primar.
Evaluarea obligatorie a cadrelor didactice reprezintă un mecanism utilizat în România pentru asigurarea calității actului educațional. România se numără printre țările care dispun de un astfel de sistem de evaluare la nivelurile preșcolar, primar sau gimnazial. Documentul menționează că profesorii își alocă timpul de lucru nu doar pentru predare, ci și pentru alte activități esențiale, precum pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor primite de la elevi.
Sistemul de învățământ din România a fost recent analizat și prin alte indicatori de performanță. De exemplu, datele OCDE au indicat anterior că România se află pe ultimul loc în ceea ce privește rata copiilor de 2 ani înscriși în programe care combină educația cu îngrijirea, iar procentul copiilor între 3 și 6 ani înscriși la grădiniță este mai mic decât media OCDE.