România se confruntă cu un paradox digital major, posedând o infrastructură tehnologică solidă, dar obținând rezultate slabe în utilizarea efectivă a acesteia. Conform raportului SeeNext, țara depășește media Uniunii Europene la capitolul accesul la internet în gospodării, care a ajuns la 95,5%, și la dotarea școlilor, unde există 10,64 calculatoare pentru fiecare zece elevi. Totuși, acest avantaj tehnologic nu se traduce într-o digitalizare reală a societății.
În cadrul Human-Centered Digitisation Index, România a obținut un scor de 53 de puncte, fiind depășită de Serbia, care are 64 de puncte, și de Bulgaria, cu 59 de puncte. Problema centrală este descrisă ca fiind una de natură umană, nu fizică, deoarece infrastructura de bază există, dar populația și instituțiile nu o folosesc eficient. Un indicator alarmant este cel al competențelor digitale, unde doar 11,1% dintre români au abilități peste nivelul de bază, în timp ce în UE acest procent este de aproape o treime.
Relația dintre cetățean și administrația publică reprezintă cel mai mare decalaj față de standardele europene analizate. Doar 24,1% dintre români interacționează online cu autoritățile prin site-uri sau aplicații mobile, o cifră mult sub media UE, care este de 71,9%. Deși sectorul public dispune de platforme funcționale, acestea sunt văzute ca „insule digitale” care nu formează încă un ecosistem integrat. În sectorul privat, utilizarea internet banking-ului este de doar 31%, comparativ cu 70% la nivelul Uniunii Europene.
Sănătatea este identificată ca fiind cel mai slab capitol al digitalizării în România, obținând doar 11 puncte din 25. Deși disponibilitatea serviciilor de e-health este evaluată la 75,1 puncte, comportamentul pacienților rămâne foarte scăzut. Doar 9,1% dintre români își programează consultațiile medicale online, în condițiile în care media europeană este de aproximativ 40%. De asemenea, accesarea informațiilor medicale personale prin internet este realizată de doar 9,9% dintre cetățeni, față de 27,7% în restul Europei.
La capitolul Workplace, România obține 14 puncte din 25, depășind Bulgaria, care are 12 puncte, dar rămâne considerabil în urma Serbiei, cu 22 de puncte. Doar 44,9% dintre angajații din România au acces la internet în scop profesional, o valoare mult sub media UE de 64,6%. De asemenea, doar 12% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați au oferit programe de pregătire IT&C în 2024, deși reperul european este de 22,3%.
Digitalizarea reprezintă un proces complex care implică atât infrastructură hardware, cât și dezvoltarea capacităților umane. În Uniunea Europeană, standardele de digitalizare sunt reglementate prin diverse directive care urmăresc integrarea serviciilor publice și private într-un sistem unitar. În România, deși investițiile în echipamente sunt vizibile, raportul subliniază necesitatea unor politici publice care să ajute oamenii să utilizeze efectiv tehnologia pentru a îmbunătăți calitatea vieții.