Un nou proiect de lege propune restricționarea accesului minorilor la rețelele de socializare, o inițiativă care revine în atenția publică după un incident violent într-o școală din Bistrița. Deputatul PSD, Bogdan Ivan, pregătește o legislație care să interzică accesul copiilor sub vârsta de 14 ani la aceste platforme, fără nicio excepție. Pentru adolescenții cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, accesul online ar putea fi permis doar dacă părinții oferă acordul necesar.
Proiectul legislativ vizează și implementarea unor mecanisme obligatorii și eficiente de control parental pentru a asigura siguranța tinerilor. Utilizarea excesivă a rețelelor sociale încă din perioada primară este legată de creșterea nivelului de anxietate, depresie și singurătate, precum și de expunerea la conținut sexual explicit sau violență. Autoritățile urmăresc astfel să limiteze riscurile de discriminare și instigare la ură care pot apărea în mediul digital pentru copiii foarte mici.
Anca-Elena Bălășoiu, avocat și activist la Federația Națională a Părinților EduPART, susține că statul trebuie să intervină ferm, dar fără a opta pentru o interzicere totală. Aceasta consideră că o interdicție radicală ar putea avea un efect invers, deoarece cei care vor acces vor găsi modalități de a-l obține. Avocata recomandă în schimb un acces controlat prin limite clare, utilizarea unor cuvinte cheie specifice și modificarea algoritmilor pentru protejarea mai bună a minorilor.
Pentru a asigura verificarea vârstei, unele propuneri includ obligativitatea creării conturilor doar pe baza buletinului de identitate. Anca-Elena Bălășoiu avertizează însă că eficiența măsurilor depinde direct de implicarea părinților, deoarece unii aceștia pot tolera sau chiar încuraja accesul copiilor pe platforme. De asemenea, companiile private trebuie să se plieze pe legislația statelor în care operează, respectând regulile privind datele personale și securitatea utilizatorilor.
O altă componentă esențială a viitoarelor reglementări ar putea fi introducerea unor sancțiuni proporționale cu gravitatea încălcărilor. Anca-Elena Bălășoiu menționează că orice modificare legislativă trebuie să conțină atât măsuri punitive, cât și elemente educative sau preventive. În loc de răspunderea penală directă, se poate lua în calcul o răspundere civilă sau sancțiuni de natură financiară, pentru a asigura o implementare reușită și acceptată de către întreaga societate.
În prezent, tendința de reglementare a comportamentului minorilor este observată și la nivel internațional. În timp ce țări precum Australia, Malaezia, Indonezia sau China au aplicat deja legi similare, alte state europene precum Spania, Grecia, Norvegia, Danemarca sau Polonia au început proceduri pentru consemnarea unor restricții în legislația proprie, deși aceste proiecte se află încă în faze incipiente.