Parlamentul European a adoptat joi, 8 octombrie, o rezoluție prin care solicită ca viitoarele alianțe școlare europene să ofere un acces real școlilor din medii socio-economice dezavantajate. Această inițiativă vizează regiunile care prezintă o capacitate redusă de participare la programele europene actuale. Propunerea a fost susținută de 443 de eurodeputați, în timp ce 98 au votat împotrivă, iar 47 de membri au ales să se abțină de la vot.
Eurodeputații propun ca noile rețele transfrontaliere de școli să aibă obiective clare legate de dezvoltarea unor competențe esențiale. Pe lângă mobilitatea elevilor și a profesorilor, rezoluția pune accent pe educația civică, democrație, alfabetizarea media și gândirea critică. Parlamentul dorește ca cunoașterea Uniunii Europene și a valorilor sale să fie integrate în modelul educațional, alături de competențele tradiționale precum matematica, citirea sau științele.
Modelul de cooperare propus nu se va limita la școlile academice tradiționale, ci va include și învățământul profesional, tehnic sau școli specializate în arte și sport. Parlamentul consideră că diversitatea este crucială pentru a ajunge la elevi cu nevoi diferite. Scopul este crearea unor relații stabile între instituții, în locul schimburilor izolate, permițând dezvoltarea împreună a metodelor de predare și a proiectelor comune între statele membre.
O preocupare majoră vizează echilibrul geografic, pentru a evita concentrarea parteneriatelor doar în orașele sau regiunile care beneficiază deja de mobilitate europeană. Eurodeputații subliniază că succesul depinde de accesul școlilor cu resurse limitate, deoarece cele cu personal specializat și experiență administrativă au un avantaj evident. Autoritățile naționale și locale trebuie implicate în proiectarea acestui sistem, care trebuie să completeze, nu să înlocuiască, sistemele naționale de educație.
În prezent, există deja o acțiune pregătitoare în cadrul programului Erasmus+ pentru anul 2026, care dispune de un buget de 20 de milioane EUR. Această etapă include 40 de proiecte și implică aproximativ 400 de școli și autorități educaționale. Rezoluția adoptată de Parlament nu deschide un nou apel de finanțare, ci stabilește prioritățile politice pentru viitorul instrument de alianțe școlare, care este anticipat pentru programul Erasmus+ din 2028.
Această orientare politică vine într-un moment în care Comisia Europeană monitorizează atent nivelul de competențe ale tinerilor. Conform datelor prezentate de Executivul european, aproximativ un elev de 15 ani din patru nu atinge nivelul de bază în materii precum citirea, matematica sau științele. Strategia Union of Skills urmărește îmbunătățirea acestor competențe fundamentale prin dezvoltarea parteneriatelor internaționale și creșterea mobilității în sistemul educațional.