O construcție de lemn care a fost abandonată în comuna Brăduleț, din județul Argeș, a fost reabilitată și transformată într-un centru de studiu al peisajului cultural. Această hodaie, un adăpost de lemn folosit în trecut pentru activități pastorale pe valea superioară a râului Vâlsan, servește acum drept spațiu de educație pentru copiii din localitate. Proiectul a reușit să transforme un obiect de patrimoniu risipit într-un nod rural activ pentru învățare și cercetare multidisciplinară.
Activitățile desfășurate în noul spațiu au inclus lecții pentru 43 de elevi ai școlii din comună, care au învățat despre flora, fauna și arhitectura locală. Lecțiile au combinat biologia cu desenul, arhitectura și storytelling-ul, oferind copiilor o abordare practică a mediului înconjurător. În cadrul acestui proces educațional, elevii au lucrat atât în școală, cât și la hodaie, iar rezultatele lor au fost expuse ulterior într-o expoziție organizată la școala din Galeșu.
Proiectul, numit (H)ODAIA – nod rural pentru reabilitarea peisajelor culturale, a fost realizat pe o suprafață de 10 metri pătrați. Reabilitarea a implicat participanți din comunitatea locală, vecini, țărani din satul Galeșu și meșterul Bogdan Radu, alături de studenți și voluntari. Echipa de coordonare a fost formată din arhitectele Eliza Yokina și Cristina Nicolaescu, procesul de construcție fiind parte dintr-o școală de vară organizată pentru membrii comunității.
Cercetările de teren efectuate au oferit date importante despre zona de pe Valea Vâlsanului. Un studiu GIS realizat de Ovidiu Stan și Ionuț Săvulescu a identificat 593 de hodăi, grajduri și saivane în comună, în timp ce Joseph England a studiat biodiversitatea. Anca Dănilă a realizat un studiu antropologic, subliniind că hodaia a reprezentat o formă de libertate pentru săteni. Cercetătorii au concluzionat că abandonul acestor structuri duce la acoperirea pajiștilor de către pădure și pierderea biodiversității.
În perioada de după șantier, hodaia a găzduit patru rezidenți specializați: un antropolog, un grafician, un arhitect și un farmacist. Aceștia au explorat peisajul prin disciplinele lor specifice, realizând lucrări inspirate de experiența de pe teren. Rezultatele acestor activități vor fi incluse într-un ghid de bune practici pentru reabilitarea peisajelor culturale vernaculare, care va fi publicat online pe nodrural.ro și distribuit în format tipărit către rețelele profesionale și instituțiile partenere.
Asociația Rurală pentru Peisaje Culturale, care implementează acest proiect în parteneriat cu biroul de arhitectură Cumulus și Centrul de Studii Vizuale, își propune să creeze o rețea de astfel de noduri pe Valea Vâlsanului. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Această inițiativă de conservare a patrimoniului rural se încadrează într-un context mai larg de protejare a identității locale prin revitalizarea structurilor tradiționale de pe teritoriul României.