Disciplinele opționale din sistemul de învățământ românesc, introduse de aproape trei decenii, trec printr-o etapă de transformare majoră. Obiectivul principal este trecerea de la un model bazat pe decizia școlii la unul centrat pe nevoile și interesele reale ale elevilor. Această schimbare vizează adaptarea parcursului educațional la aptitudinile individuale, oferind o flexibilitate care a lipsit în mare parte de la implementarea inițială a acestor programe.
Noul cadru normativ, reglementat prin Legea educației nr. 198/2023, introduce conceptul de curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Această modificare metodologică permite elevilor să aleagă între trei tipuri de discipline: cursuri de aprofundare pentru materii deja existente, discipline noi, precum robotică sau astronomie, sau opționale integrate. Procedura de stabilire a ofertei trebuie să includă consultarea elevilor și a părinților, utilizând resursele disponibile în cadrul unităților de învățământ.
În prezent, există un decalaj între principiul alegerii și realitatea din sălile de clasă. Un studiu al Institutului de Științe ale Educației a relevat că mulți elevi și părinți sunt doar informați despre o listă deja stabilită de școală. Aproape 10% dintre elevi nu știau cum au fost stabilite opționalele, iar peste 11% nu au fost implicați deloc în procesul de propunere. De asemenea, peste jumătate dintre elevi sunt influențați de profesori în aceste alegeri.
Expertul Marian Staș critică modul în care au fost administrate opționalele în trecut, invocând o logică legată de normele didactice și salarii. Conform acestuia, sistemul a funcționat adesea pentru a completa normele profesorilor, nu pentru interesul elevului. Totuși, prin Programul național de pilotare alternativă curriculară sistemică, stabilit prin Ordinul de ministru 4.444/2025, ponderea deciziei elevului poate crește semnificativ. În clasele a XI-a și a XII-a, acest procent poate ajunge până la 60%.
Implementarea noilor planuri-cadru pentru liceu reprezintă o șansă de a resuscita interesul pentru învățare. Deși doar 43 de licee s-au înscris pentru pilotarea acestor programe, experiențele de succes pot servi drept model pentru restul celor aproximativ 1.400 de unități de învățământ. Liceele tehnologice au demonstrat un curaj deosebit în construirea unor oferte curriculare complexe. Aceste programe pot sprijini performanța, pregătirea pentru Bacalaureat sau specializarea în domenii de interes personal.
Sistemul de învățământ din România funcționează pe baza unor componente structurate în planul-cadru, care împarte timpul școlar între trunchiul comun, curriculumul de specialitate și curriculumul la decizia elevului. Această structură determină modul în care sunt alocate orele și resursele pentru fiecare disciplină. În cadrul noilor programe de pilotare, se urmărește o redistribuire a acestor componente pentru a permite o personalizare reală a educației.