Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că implementarea directă a modelului educațional din Japonia în România nu este o soluție viabilă. Într-un interviu acordat postului Digi 24, acesta a analizat dificultățile sistemului de învățământ românesc și a respins ideea de a prelua modele de succes din alte țări, precum Estonia sau Japonia, fără adaptări semnificative.
Sorin Costreie a subliniat că rezultatele testelor PISA indică o problemă de aplicare a cunoștințelor. Deși elevii români cunosc formule matematice sau tabele de înmulțire, aceștia nu reușesc să utilizeze aceste informații în situații reale de viață. Ministrul consideră că rolul educației formale trebuie reevaluat și că îmbunătățirea procesului de învățare ar trebui să treacă prin cursuri de formare pentru profesori, ajutându-i să ajungă mai eficient la mintea copiilor.
Analizând succesul școlilor japoneze, ministrul a explicat faptul că acesta nu depinde doar de metodele de predare, ci de un context socio-educațional specific. Conform lui Sorin Costreie, Japonia dispune de un anumit tip de profesori și de părinți cu resurse specifice. El a menționat că în școlile japoneze nu există femei de serviciu, o măsură care ar genera imediat reacții negative din partea părinților românilor.
„În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună, dar cum, copiii mei să facă curat?”, a întrebat ministrul, argumentând că toate aceste aspecte sunt legate între ele. Sorin Costreie, care este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a subliniat că un model care nu este doar educațional nu poate fi implantat pur și simplu în România fără a lua în calcul factorii sociali existenți.
Înainte de a ocupa funcția de ministru, Sorin Costreie a ocupat poziția de consilier prezidențial pentru educație și cercetare. Cariera sa include și funcții de secretar de stat în Guvernul Cioloș, precum și roluri de consilier pentru premierii Orban, Cîțu și Ciucă. Aceste experiențe politice și academice îi oferă o perspectivă asupra structurii administrative și a nevoilor de reformă din sistemul de învățământ național.
Performanțele școlilor românești sunt monitorizate prin testele PISA, organizate de OECD din trei în trei ani. Aceste evaluări internaționale standardizate măsoară capacitatea elevilor de 15 ani de a aplica cunoștințele în situații de zi cu zi, testând gândirea critică. Rezultatele recente au arătat o scădere a punctajelor la matematică, științe și citire, plasând România printre ultimele țări din Uniunea Europeană.