Ministrul Educației, Sorin Costreie, a expus viziunea sa privind reformarea sistemului de evaluare a elevilor din România. Într-o intervenție recentă, acesta a vorbit despre necesitatea de a transforma Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru a evita procesul de învățare bazat pe simpla reproducere a unor scheme de rezolvare. Obiectivul principal este ca elevii să învețe să gândească, în loc să aplice doar structuri de tip pattern pentru anumite tipuri de probleme.
Sorin Costreie a subliniat că actualul sistem de testare favorizează o anumită mecanicitate a minții, ceea ce reprezintă o problemă majoră în era inteligenței artificiale. Ministrul consideră că singura șansă a oamenilor de a rămâne relevanți este dezvoltarea capacităților de a fi mai reflexivi, mai empatici și mai umani. Această abordare ar trebui să combată tendința de robotizare a elevilor, care se limitează la rezolvarea unor probleme de matematică sau limba română prin metode repetitive.
În ceea ce privește modificarea structurii examenului, ministrul a menționat posibilitatea introducerii a două probe suplimentare, pe modelul Bacalaureatului. Acestea ar putea include o probă de socio-umane și una de științe exacte, pentru a reflecta un univers al cunoștințelor mai larg decât cel actual. Sorin Costreie a precizat că această schimbare ar putea fi completată și de un portofoliu care să includă evaluările realizate în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
O altă propunere importantă vizează reducerea presiunii psihologice exercitate asupra elevilor în timpul examenelor. Ministrul dorește ca Evaluarea Națională să nu mai fie o „sabie a lui Damocles” care poate decide direcția vieții unui copil în funcție de starea sa emoțională sau psihologică. Prin integrarea notelor obținute în timpul gimnaziu, ponderea examenului final ar putea fi echilibrată, oferind o imagine mai fidelă a parcursului educațional al elevului.
Deși propunerea este avansată, Sorin Costreie a explicat că nu a discutat încă cu specialiștii din domeniu și că deciziile nu se vor baza doar pe analize personale. De asemenea, el a exclus implementarea rapidă a acestor schimbări, menționând că nu se pot face modificări bruște pentru a evita bulversarea copiilor și a părinților. Dacă se va decide aplicarea noilor reguli, acestea vor fi destinate elevilor care intră în clasa a V-a, astfel încât aceștia să știe exact ce îi așteaptă la finalul studiilor.
Evaluările școlare și testările periodice sunt instrumente esențiale în monitorizarea progresului educațional, însă impactul lor asupra sănătății mintale este un subiect de interes. În contextul educației, gestionarea stresului este crucială, deoarece factorii psihologici pot influența performanța și dezvoltarea elevilor pe termen lung, în cadrul unui sistem care tinde să pună accent pe rezultate imediate.