Sari la conținut
Ultima oră România conduce la nivel european în ceea ce privește percepția tinerilor asupra stării de sănătate
Progresul Național
Educație

Ministrul Educației explică de ce nu poate fi aplicat modelul japonez în România

Sorin Costreie susține că implementarea unor metode educaționale străine fără adaptare socială ar genera reacții imediate din partea părinților.

3 min citire
Ministrul Educației explică de ce nu poate fi aplicat modelul japonez în România
Foto: Gândul

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că sistemul de învățământ din România nu poate adopta pur și simplu modelele educaționale utilizate în statele cu performanțe ridicate la testele PISA. Oficialul a respins ideea de a copia metode din țări precum Japonia sau Estonia, argumentând că succesul acestora nu depinde doar de programe, ci de un context socio-educațional specific. Conform ministrului, schimbările necesare trebuie să țină cont de particularitățile societății românești și de mentalitatea părinților.

În cadrul unui interviu acordat Digi24, Sorin Costreie a subliniat că implementarea unui model extern „mot-à-mot” nu ar aduce rezultatele scontate în România. El a menționat că chiar și școlile japoneze care funcționează pe teritoriul țării se bazează pe anumite condiții specifice. Acestea includ atât un anumit tip de cadre didactice, cât și resursele pe care le dețin familiile elevilor, factori care contribuie direct la performanța școlară observată în acele instituții.

Un exemplu concret adus de ministru pentru a ilustra diferențele dintre sisteme este implicarea elevilor în curățenia școlilor, o practică comună în Japonia. Sorin Costreie a explicat faptul că în școlile japoneze nu există femei de serviciu, însă o astfel de măsură ar fi respinsă imediat de părinții români. El a declarat că, în secunda în care s-ar impune astfel de reguli, părinții ar contesta decizia, întrebând de ce copiii lor ar trebui să facă curat.

Pe lângă aspectele sociale, ministrul a abordat problema calității învățării, evidențiind discrepanța dintre memorare și aplicare. Sorin Costreie a observat că, deși elevii români stăpânesc concepte precum tabla înmulțirii sau adunarea, aceștia nu reușesc să aplice aceste cunoștințe în situații practice din viața reală. Această problemă, semnalată și de testele PISA, pune în caușă rolul actual al educației formale și necesitatea unei schimbări în modul de predare.

Pentru a remedia aceste deficiențe, oficialul propune îmbunătățirea modului în care profesorii transmit informațiile către elevi. Sorin Costreie consideră că este esențial să se ajungă la mintea copiilor prin metode mai eficiente, ceea ce presupune și sprijinirea cadrelor didactice. Ministrul a indicat faptul că acest proces de modernizare a predării poate fi realizat prin organizarea unor cursuri de formare dedicate profesorilor, pentru a le ajuta să faciliteze înțelegerea elevilor.

În contextul actual al sistemului de învățământ, discuțiile despre reformă vin într-un moment în care autoritățile analizează și alte măsuri de protecție. Sorin Costreie a propus anterior modificarea legislației pentru a asigura o mai mare siguranță profesorilor, vizând introducerea unor pedepse pentru agresarea acestora, similare cu cele aplicate în sistemul sanitar.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Educație