Ministerul Educației și Cercetării ar putea fi condus, în premieră pentru România, de doi miniștri în cadrul Guvernului Niculescu. Dacă Executivul va obține votul de încredere din Parlament, portofoliul va fi împărțit între Valentin-Sorin Costreie, care este consilier prezidențial și va ocupa funcția de ministru independent, și Sorin-Gabriel Ionescu, care va deține rolul de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar din partea PSD.
Această structură administrativă reprezintă o inovație pentru sistemul de guvernare actual, deși un model similar a existat în anul 2012. Atunci, în Guvernul Ponta, Mihnea Costoiu a ocupat funcția de ministru delegat, însă acest lucru era dedicat exclusiv învățământului superior, sub coordonarea lui Remus Pricopie. În noua propunere, accentul se mută pe segmentul preuniversitar, o mișcare care ar putea schimba modul în care este gestionată educația de la grădiniță până la liceu.
Profesorul universitar dr. Sorin Ivan susține că această abordare are o justificare analitică și răspunde unei necesități sociale evidente. Specialistul explică faptul că învățământul preuniversitar, care acoperă vârsta de la zero la 18 ani, are cel mai mare impact social și concentrează cele mai multe sensibilități ale părinților. Prin crearea acestui post de ministru delegat, Guvernul pare să urmărească acordarea unei atenții sporite și a unor eforturi de competență mai mari pentru acest domeniu extrem de complex.
Gestionarea învățământului preuniversitar implică administrarea unor examene critice, precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul, dar și a examenului de acces în clasa a V-a. De asemenea, ministrul delegat va trebui să monitorizeze procesele de titularizare și definitivare a cadrelor didactice. Prof. univ. dr. Sorin Ivan subliniază că aceste evaluări sunt de o complexitate specială și necesită o administrare riguroasă pentru a asigura calitatea procesului educațional în întreaga țară.
Pe lângă aspectele legate de examene, ministerul trebuie să coordoneze proiecte de anvergură națională, precum digitalizarea, combaterea violenței sau reducerea abandonului școlar. Această structură dublă ar putea optimiza abordarea administrativă și ar permite un control mai strict asupra programelor de formare continuă a cadrelor didactice. Scopul final al acestei organizări este de a crește eficiența și calitatea serviciilor oferite în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar românesc.
Sistemul de învățământ din România este structurat pe mai multe niveluri, de la educația antepreșcolară (0-3 ani) și ciclul primar, până la învățământul universitar care include licența, masteratul și doctoratul. Învățământul preuniversitar cuprinde segmentul de la zero la 18 ani, incluzând școlile primare, gimnaziale și liceele, fiind considerat pilonul central pentru formarea timpurie a cetățenilor.