Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a analizat rezultatele evaluărilor PISA 2025, subliniind necesitatea de a evalua reformele implementate anterior. Acesta a menționat că, înainte de lansarea unor noi măsuri, este esențial să se analizeze politicile care nu au reușit să producă rezultatele scontate. Discursul său pune accent pe necesitatea de a privi cu obiectivitate eforturile de reformă care, în ciuda investițiilor, nu au dus încă la o îmbunătățire vizibilă a performanței elevilor români.
Analiza PISA 2025 a inclus un eșantion de 7.725 de elevi, considerați reprezentativi pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009. Mihai Dimian a explicat faptul că 89% dintre acești elevi se aflau deja în clasa a IX-a la momentul testării. Ministrul a precizat că diferențele dintre mediul rural și cel urban în rezultatele la matematică sunt influențate de procesul de selecție și de repartizarea elevilor la liceu, nu doar de calitatea educației.
În ceea ce privește diferențele dintre evaluările naționale și testele PISA, ministrul a observat o discrepanță între probe. La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre elevi au obținut note sub 5 la matematică, însă la PISA 2025, circa 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul 2. Mihai Dimian a explicat că aceste diferențe pot apărea deoarece scalele de notare și obiectivele sunt diferite, însă ambele indică o provocare majoră pentru sistemul de învățământ.
Scăderea rezultatelor din România se încadrează într-un trend internațional de deteriorare a performanțelor educaționale. Media României la matematică a scăzut cu 9 puncte, la fel ca media țărilor membre OCDE. În domeniul științelor, scăderea a fost de 3 puncte, iar la lectură, media României a scăzut cu 16 puncte. Ministrul a menționat că acest fenomen de regres este observat și la nivel global, fiind influențat și de perioada de învățământ online din timpul pandemiei.
În contextul reformelor, s-a discutat despre proiectul România Educată și despre necesitatea de a transforma investițiile în rezultate concrete. Mihai Dimian a menționat că, deși au existat creșteri salariale și investiții în infrastructură, impactul asupra elevilor nu este încă vizibil. De asemenea, a subliniat că elevii din România au aproximativ 1.600 de ore de instruire obligatorie mai puțin decât media OCDE, ceea ce explică decalajul de performanță.
Evoluția sistemului de învățământ este influențată și de factori tehnologici și sociali moderni. Pe lângă impactul pandemiei, ministrul a menționat riscul reprezentat de utilizarea inteligenței artificiale și de rețelele sociale, care pot afecta capacitatea de concentrare. Fenomenul este descris ca un „virus cognitiv” care poate schimba modul de gândire și de procesare a informațiilor, afectând performanțele educaționale pe termen lung.
context_missing: true