Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a oferit detalii privind rezultatele testelor PISA 2025, subliniind necesitatea unor condiții de învățare mai bune. Acesta a evidențiat că, pe lângă dotările școlilor, este esențial ca profesorii să fie sprijiniți, iar elevii să fie motivați să învețe. Conform declarațiilor sale, schimbarea în bine depinde de contribuția fiecăruia dintre actori: minister, profesori, părinți și comunitate.
Analizând rezultatele, Mihai Dimian a explicat că diferențele dintre mediul rural și cel urban nu reflectă doar calitatea educației, ci și procesul de selecție de la gimnaziu la liceu. În România, 89% dintre elevii testați se aflau deja în clasa a IX-a, ceea ce influențează scorurile. După Evaluarea Națională, elevii cu performanțe mai ridicate tind să ajungă în liceele urbane, modificând astfel structura populației școlare din zona rurală.
În ceea ce privește competențele matematice, ministrul a observat o discrepanță între evaluările naționale și testele PISA. La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre elevi au obținut sub nota 5 la Matematică. Totuși, testul PISA 2025 indică faptul că 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul 2, pragul considerat pentru analfabetismul funcțional. Această situație evidențiază o scădere a exigenței în timpul gimnaziului.
Scăderea rezultatelor nu este un fenomen izolat, ci face parte dintr-un trend internațional. Media țărilor membre OCDE a scăzut la matematică cu 9 puncte și la științe cu 3 puncte, în timp ce România a înregistrat scăderi similare. Mihai Dimian a menționat că, deși România a apropiat media OCDE în 2025, impactul pandemiei și trecerea la formatul online au afectat progresul de învățare la nivel global.
Un factor identificat în raportul OCDE este numărul de ore de instruire. Elevii din România beneficiază de aproximativ 1.600 de ore de instruire mai puțin decât media OCDE în învățământul primar și gimnazial. De asemenea, România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, în comparație cu 13,5 săptămâni la media OCDE, ceea ce poate justifica decalajul de învățare observat.
În sistemul de învățământ românesc, resursele sunt direcționate către reducerea abandonului școlar prin planuri naționale. Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) vizează în mod specific școlile cu risc ridicat. Totodată, s-au implementat măsuri pentru creșterea coeficienților de finanțare pentru unitățile din mediul rural, scopul fiind echilibrarea bugetelor între școlile din zonele rurale și cele urbane.
context_missing: true