Rezultatele obținute de România în cadrul testării PISA 2025 sunt deficiențe semnificative, conform unei analize publicate de ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian. Acesta a evidențiat faptul că aproximativ 50% dintre elevii din clasa a VIII-a nu dețin cunoștințele și competențele care sunt stabilite ca standard minim la finalizarea etapelor de gimnaziu. Analiza sa pune accent pe necesitatea de a aborda aceste realități fără ocolișuri, deoarece performanțele sunt slabe la nivel național.
În ceea ce privește disparitatea de 109 puncte la matematică între mediul rural și cel urban, Mihai Dimian a oferit o explicație importantă. El a precizat că 89% dintre elevii care au fost testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu. Astfel, clasificarea reflectă locația liceului, nu neapărat originea elevului, deoarece după Evaluarea Națională, elevii performanți ajung în licee din mediul urban, indiferent de proveniența lor inițială.
Scăderea rezultatelor României între PISA 2022 și PISA 2025 se înscrie într-un trend internațional de declin. La matematică, media OCDE a scăzut cu 9 puncte, la fel ca media României, în timp ce la științe, ambele medii au înregistrat o scădere de 3 puncte. La capitolul lectură, scăderea a fost și mai marcată, media OCDE scăzând cu 14 puncte, în timp ce cea a României a scăzut cu 16 puncte.
Raportul OCDE „Education at a glance” 2025 evidențiază și diferențe structurale în timpul de instruire. Elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, adică aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. De asemenea, România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, în comparație cu media de 13,5 săptămâni înregistrată la nivelul OCDE.
Ministrul a menționat că dezvoltarea inteligenței artificiale influențează performanțele elevilor, citând și discuții ale unor cercetători despre un „virus cognitiv”. Mihai Dimian a promis că va reveni în cursul săptămânii cu detalii despre măsurile necesare pe termen scurt și mediu. Acesta a subliniat că, deși scăderea este un fenomen global, România nu a reușit să evolueze mai bine decât acest trend internațional.
Contextul educațional din România este marcat de o preocupare crescută privind impactul tehnologiei asupra tinerilor. Studiile recente indică faptul că o treime dintre părinții din România se tem că utilizarea excesivă a tehnologiei de către copii duce la sedentarism. Această evoluție tehnologică rapidă este văzută ca un factor care poate influența direct performanțele academice și dezvoltarea cognitivă a elevilor în sistemul de învățământ.