Rezultatele primei probe a concursului pentru ocuparea funcției de director din școli au generat reacții intense în rândul cadrelor didactice. Adriana Cireș, profesoară la Școala Gimnazială nr. 117 din București, a criticat tendința de a compătimi candidații care nu au reușit să promoveze examenul. Ea susține că aceste rezultate ar trebui să determine o reflecție serioasă asupra competenței, pregătirii și responsabilității celor care aspiră la funcții de conducere în sistemul de învățământ.
Cadrul didactic avertizează că există un risc major ca discuția publică să se concentreze pe dificultățile întâmpinate de directori, pe presiunea pe care o suportă sau pe responsabilitățile lor, în loc să analizeze rezultatele evaluării. Adriana Cireș afirmă că discuția riscă să alunece rapid spre compătimire, analizând cât de greu le este directorilor sau cât de nedrept este sistemul cu ei. Ea subliniază că un eșec la o probă de concurs nu ar trebui să transforme automat un candidat într-o victimă.
În opinia sa, funcția ocupată anterior sau vechimea într-un birou nu reprezintă o dovadă de leadership sau o garanție a competenței. Profesoara argumentează că evaluarea candidaților pentru funcțiile de conducere ar trebui să respecte aceleași principii ale meritocrației care se aplică și profesorilor. Ea menționează că profesorii sunt supuși cerințelor de calificări, grade didactice și formare continuă, iar funcția de director nu ar trebui să fie înconjurată de o aură specială care să sune ca o certificare definitivă.
Adriana Cireș face o distincție clară între directorii care își sprijină colegii și cei care consideră funcția un privilegiu personal. Ea menționează existența unor directori care ascultă, mediază conflicte și nu se tem de profesorii independenți, dar și a celor pentru care funcția a devenit o identitate personală. Mesajul ei este unul ferm: o școală nu este proprietatea directorului, iar profesorii nu sunt servitorii acestuia, subliniind că autoritatea nu oferă dreptul de a trata colegii cu superioritate.
În final, profesoara susține că un director nu devine lider prin câștigarea unui concurs, ci prin felul în care își tratează colegii. Ea precizează că persoanele care nu promovează o probă au dreptul să se pregătească mai bine și să încerce din nou, dar nu au dreptul să ceară compasiune în locul evaluării. Adriana Cireș încheie prin a cere aplicarea aceluiași set de criterii de competență și responsabilitate pentru toți cei care lucrează în cadrul sistemului de învățământ.
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct a inclus o probă de competențe separată de proba scrisă. Această evaluare a presupus rezolvarea a 20 de itemi în 60 de minute, fiind declarați admiși candidații care au oferit cel puțin 12 răspunsuri corecte. La nivel național, rata de promovare a fost de 69%, în timp ce în București, aproximativ două treimi dintre participanți au reușit să se califice în etapa următoare.