Candidații pentru funcțiile de director și director adjunct de școală care au susținut proba de legislație se confruntă cu rezultate controversate. După ce prima evaluare a dus la eliminarea unor manageri cu experiență, expertul în educație Marian Staș a propus implementarea unui mecanism care să ofere o a doua șansă acestor profesioniști. Această propunere vine în contextul faptului că peste 2.000 de candidați nu au reușit să obțină nota minimă de promovare necesară pentru a continua competiția.
Problema principală ridicată de participanți vizează timpul limitat de 60 de minute pentru rezolvarea a 20 de cerințe complexe. Mulți directori au raportat că enunțurile lungi și formulările tehnice au consumat prea mult timp, lăsându-i fără posibilitatea de a verifica răspunsurile. Printre cei eliminați se numără și directori ai unor instituții de prestigiu, precum Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” sau Colegiul Național „I.L. Caragiale”, ceea ce pune sub semnul întrebării relevanța testului pentru managementul real.
Marian Staș a analizat personal testul, reușind să obțină un punctaj de 8,50 în 50 de minute, și a subliniat importanța competențelor de raționament. Totuși, el a menționat că este esențial să nu se piardă oameni care „într-adevăr, fac lucruri”, oferind exemplul lui Vifor Dorobanțu, director la Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, care a obținut doar 4,50 puncte. Expertul sugerează că, în situațiile în care nu există contracandidați, managerii ar putea prezenta un portofoliu relevant pentru a fi reevaluați.
Analiza rezultatelor indică două niveluri de mediocritate, conform expertului. Prima este reprezentată de cei 30% care au picat proba, un filtru pe care Staș îl consideră necesar pentru a testa elementele de bază. A doua, un semnal mai subtil, este dată de cei aproximativ 38% dintre candidați care au obținut doar note de 6,00 sau 6,50. Pentru a asigura o meritocrație autentică, profesorul a susținut că baremul ar fi trebuit stabilit la un nivel de 7,00 sau 7,50 puncte.
Ministerul Educației a apărat formatul evaluării, susținând că timpul acordat este un factor de selecție și că testul măsoară capacitatea de raționament în situații noi. În schimb, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și președintele său, Marius Nistor, au criticat textele stufoase și dificultatea tehnică a cerințelor. Această dezbatere subliniază dificultatea de a menține atractivitatea funcțiilor de conducere în sistemul de învățământ, în condițiile în care mii de posturi rămân vacante.
În prezent, procesul de selecție pentru conducerea școlilor din România traversează o etapă critică de filtrare a candidaților. Deși testul de legislație este o etapă separată de media finală, rezultatele sale influențează direct numărul de manageri disponibili pentru funcțiile vacante. Dacă rata de promovare rămâne la nivelul de aproximativ 69%, este foarte probabil ca organizația concursului să necesite sesiuni suplimentare pentru a ocupa posturile rămase libere în unitățile de învățământ.