Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor după publicarea rezultatelor testelor PISA 2025. Această evaluare, realizată în prima jumătate a anului 2025, a vizat un eșantion de 7.725 de elevi născuti în anul 2009, reprezentând o populație de aproximativ 172.000 de tineri înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului. Obiectivul este de a aborda dificultățile de învățare identificate prin procese de pregătire suplimentară.
În contextul rezultatelor, Mihai Dimian a subliniat că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2 la testul de matematică. Această cifră indică un prag de „analfabetism funcțional” la matematică, situat sub standardele necesare pentru utilizarea cunoștințelor în viața reală. Ministrul a menționat că elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente vor trebui să participe la activități săptămânale de pregătire la limba română și la matematică.
Problematica diferențelor dintre mediul rural și cel urban a fost abordată prin explicarea modului de organizare a tranziției către liceu. Diferența de 109 puncte la matematică nu reflectă doar calitatea educației, ci și efectul selecției de la Evaluarea Națională, când elevii cu rezultate mai bune migrează către liceele urbane. Pentru a echilibra situația, s-au crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile din mediul rural și se implementează Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar.
Analiza rezultatelor PISA arată că scăderea performanțelor în România este un fenomen internațional, înscris într-un trend global de declin. Scăderea de 9 puncte la matematică și de 16 puncte la lectură în România este similară cu evoluția altor țări membre OCDE. Ministrul a explicat că pandemia și trecerea la formatul online au afectat progresul de învățare, însă a subliniat că reformele implementate nu au reușit încă să transforme resursele în rezultate vizibile.
Mihai Dimian a menționat că raportul „Education at a glance” 2025 explică și decalajul de timp de instruire. Elevii din România beneficiază de aproximativ 1.600 de ore de instruire obligatorie mai puțin decât media OCDE, ceea ce poate justifica diferențele de scor. De asemenea, programul „Școala altfel” și „Școala verde” ar trebui să urmeze un model de activități cu caracter aplicativ și de pregătire pentru a răspunde nevoilor elevilor.
În perioada actuală, impactul tehnologiei asupra educației este o temă centrală, fiind menționat riscul unui „virus cognitiv” cauzat de utilizarea intensă a inteligenței artificiale și a rețelelor sociale. Această evoluție afectează capacitatea de concentrare și obiceiurile de lectură ale tinerilor. În acest context, nevoia de a adapta programele școlare devine critică pentru a asigura competențele necesare în fața noilor provocări tehnologice și sociale.