Principalele centre universitare din România, respectiv București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, concentrează peste 361.000 de studenți, ceea ce reprezintă 62% din totalul național. Totuși, oferta de locuri de cazare, atât publică, cât și privată, în aceste orașe însumează doar aproximativ 80.000 de locuri. Din cauza acestui dezechilibru, în medie, există un singur loc de cazare disponibil pentru aproximativ 4,5 studenți, conform datelor centralizate de Cushman & Wakefield Echinox.
Din totalul locurilor de cazare identificate în aceste patru orașe, circa 94% sunt situate în căminele publice, în timp ce restul de 6% reprezintă capacitatea oferită de căminele construite pe fonduri private. Bucureștiul înregistrează cea mai mare concurență pentru un loc de cazare, având un raport de 5 studenți pentru fiecare loc disponibil. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, unde raportul este de 4,5 studenți pe loc, Timișoara cu 4,3 studenți și Iași cu 3,4 studenți pe loc.
În ceea ce privește rata de acoperire, Iași deține cel mai bun indicator, cu o rată de 28,9%, urmată de Timișoara cu 23,5% și Cluj-Napoca cu 21,9%. Bucureștiul are cea mai mică rată de acoperire, situându-se la 19,7%. Deși Bucureștiul oferă cele mai multe locuri în număr absolut, cu aproximativ 32.300 de locuri publice și cel puțin 4.700 de locuri private, acesta trebuie să des phụcajeze o populație studențească de 187.677 de persoane.
Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox, explică faptul că Iași, Timișoara și Cluj-Napoca au o capacitate cumulată în căminele publice mai mare decât Bucureștiul. Totodată, capitala concentrează aproape 90% din locurile private cuantificate în cele patru orașe. Vlad Săftoiu subliniază că potențialul pentru noi proiecte de cămine private trebuie analizat diferit de la un oraș la altul, luând în calcul standardul stocului, nivelul chiriilor și accesul la transport.
Comparativ cu alte țări, studenții români plătesc cele mai mici tarife pentru cazare. În București, tarifele în căminele publice variază între 50 și 80 de euro pe lună, în timp ce în cele private costurile sunt între 100 și 300 de euro. În Polonia, chiria medie este mult mai ridicată, ajungând la aproximativ 190 de euro în căminele publice și circa 550 de euro în cele private. În Cehia, situația este similară cu cea din România, cu centre mari precum Praga sau Brno.
Infrastructura universitară din România se confruntă cu o pondere a locurilor private sub pragul de 10%, o cifră mult mai mică decât în Polonia, unde căminele private acoperă 23% din total. Această diferență de structură influențează direct competiția și accesibilitatea locuințelor pentru studenți. În concluzie, oferta de cazare reprezintă doar o parte din ecosistemul de locuire, alături de piața generală de închiriere și alte soluții rezidențiale disponibile în marile orașe.