Ministrul ungar al Educației și Afacerilor Copilului, Judit Lannert, a propus elaborarea unei strategii paneuropene dedicate dezvoltării competențelor de bază. Această solicitare a fost făcută în contextul unei reuniuni informale a miniștrilor educației de la Dublin, organizată sub președinția irlandeză a UE. Judit Lannert susține că este necesară o întoarcere la elementele fundamentale pentru a sprijini învățarea pe tot parcursul vieții.
În cadrul discuțiilor, Judit Lannert a subliniat importanța răspunsului instituțiilor de învățământ la schimbările radicale provocate de inteligența artificială și de rețelele sociale. Ministrul a argumentat că sistemele educaționale trebuie să fie mai flexibile și să integreze descoperirile științifice privind noile nevoi de competențe. Guvernul ungar urmărește crearea unui sistem centrat pe copil, care să prioritizeze nevoile individuale și să ofere oportunități reale de dezvoltare.
O componentă esențială a viziunii prezentate de Judit Lannert vizează și protecția și dezvoltarea continuă a cadrelor didactice. Ministrul a menționat că aprecierea profesională și formarea profesorilor, precum și a asistenților acestora, sunt piloni centrali pentru un sistem educațional modern. Totodată, Ungaria urmărește o reformă a curriculumului prin reînnoirea conținutului și o reducere inteligentă a acestuia, pentru a se adapta cerințelor actuale.
Reuniunea de la Dublin a permis schimbul de experiențe cu diverși lideri europeni, inclusiv cu ministrul estonian al educației, Krisztina Kallas. Judit Lannert a interacționat cu miniștrii din Polonia, Austria, Grecia și Slovacia, precum și cu secretarul de stat în Ministerul Educației din România. Discuțiile au inclus și dialogul cu Andreas Schleicher, director general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a identifica soluții comune de colaborare.
Problemele identificate la nivel european includ scăderea numărului de copii, îmbătrânirea societății și o structură școlară care nu se adaptează acestor transformări demografice. Pe lângă reformele curriculare, sunt pe ordinea zilei proiecte de renovare a școlilor și îmbunătățirea transportului școlar prin utilizarea autobuzelor. Judit Lannert a menționat, de asemenea, că intensificarea educației adulților și participarea Ungariei la programul Erasmus+, fără restricții, reprezintă aspecte de interes major.
Discuțiile despre reformele educaționale și integrarea europeană au loc într-un context în care relația dintre cetățenii din diverse state membre și Uniunea Europeană este monitorizată constant. În timp ce unele societăți văd în instituțiile europene un sprijin pentru dezvoltare, alteori există percepții complexe privind modul în care deciziile de la nivel central influențează structurile naționale. Aceste schimbări de politici educaționale vizează adaptarea pe termen lung a forței de muncă europene.