Sistemul educațional se confruntă cu o provocare majoră privind introducerea inteligenței artificiale în procesul de învățare. Expertiza pedagogică trebuie să prioritizeze alfabetizarea AI în detrimentul simplei utilizări tehnice a instrumentelor. Profesorii nu trebuie doar să stăpânească utilizarea prompturilor, ci să înțeleagă exact când este utilă tehnologia și când aceasta poate afecta obiectivele de învățare. Scopul este ca tehnologia să servească procesului cognitiv, nu să îl înlocuiască sau să îl degradeze.
Andreas Schleicher, directorul pentru Educație și Competențe al OECD, avertizează că elevii nu trebuie transformați în cobai pentru experimente tehnologice. Acesta critică faptul că noi tehnologii sunt introduse în milioane de clase fără dovezi clare privind impactul lor asupra minții elevilor. Procesul de învățare este modificat de orice tehnologie aflată între copil și cunoaștere, motiv pentru care criteriul de selecție în EdTech trebuie să fie efectul asupra elevului, nu noutatea instrumentului.
Realitatea socială și modul de lucru se schimbă rapid prin influența inteligenței artificiale, afectând modul în care căutăm informații sau luăm decizii. Deși școala încearcă să se adapteze, există o rezistență în stabilirea condițiilor optime de utilizare a acestor instrumente. Întrebarea centrală nu mai este dacă AI va fi folosit, deoarece acesta a intrat deja în mediul școlar, ci modul în care influențează capacitatea de gândire critică și rezolvarea problemelor.
Datele recente arată o scădere constantă a performanței la citire în majoritatea țărilor participante la testările PISA, începând cu anul 2018. În România, scorul la citire a scăzut cu 16 puncte în ultimul ciclu de testare. Această tendință de declin este observată la aproape toate materiile și a accelerat începând cu anul 2022. Este îngrijorant faptul că scăderea competențelor nu afectează doar elevii dezavantajați, ci și cei din familii înstărite.
Analizele sugerează că declinul competențelor de lectură este legat de consumul digital caracterizat prin scroll infinit și procesare fragmentată de informație. În multe situații, elevii par să treacă grăbiți prin texte, oferind răspunsuri rapide, dar eronate. Această schimbare de comportament coincide cu creșterea timpului petrecut în fața ecranelor, ceea ce poate compromite capacitatea de a înțelege profund conținutul și de a menține o atenție susținută asupra textelor complexe.
Performanța educațională este strâns legată de resursele alocate și de modul de gestionare a sistemelor de învățare. De exemplu, deși Luxemburgul investește sume enorme per elev, scorurile la științe rămân sub nivelul unor țări precum Irlanda, Franța sau Italia, care au bugete mai mici. Această discrepanță demonstrează că investiția financiară nu garantează automat rezultate superioare în absența unor strategii pedagogice eficiente și a unei utilizări controlate a tehnologiei.