Datele din raportul PISA 2025 relevă faptul că România se numără printre țările în care implicarea activă a părinților în procesul educațional generează cele mai mari diferențe de performanță. Între elevii ale căror familii manifestă interes pentru activitatea școlară și cei care nu beneficiază de nicio urmă de implicare, există o prăpastie de 37 de puncte la disciplina științe. Această disparitate este echivalentă cu aproximativ un an întreg de școală, situând România printre primele zece țări, alături de Republica Moldova și Qatar, unde atitudinea familiei contează atât de mult.
Fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, avertizează că rezultatele elevilor devin catastrofale în momentul trecerii la gimnaziu, deși nivelul de implicare al părinților rămâne constant. El subliniază că, deși există o legătură clară între interesul familiei și note, motivele principale ale rezultatelor slabe nu pot fi atribuite moral părinților. Mircea Dumitru explică faptul că în mediile defavorizate, în special în zonele rurale, mulți părinți nu au avut posibilitatea de a urma o educație formală serioasă, ceea ce limitează capacitatea lor de a sprijini copiii.
Problema implicării este complexă și vizează și familiile care nu provin din medii defavorizate, dar care nu dispun de timp suficient pentru educația copiilor. Mircea Dumitru menționează că mulți părinți sunt nevoiți să lucreze la mai multe locuri de muncă pentru a-și putea întreține familiile, ceea ce le reduce posibilitatea de a se dedica studiului copiilor. În acest context, el susține că educația de bază, precum cititul sau scrisul, trebuie să fie asigurată de instituția școlă, ca o responsabilitate a statului pentru întreaga societate.
În ceea ce privește atitudinea elevilor față de învățare, raportul PISA 2025 arată că 75,3% dintre copiii din România cer ajutor profesorilor atunci când temele devin dificile. Această cifră este în medie cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Totodată, un procent de 82% dintre elevi apelează la colegi pentru ajutor, o valoare care depășește media OECD. Totuși, aproximativ o treime dintre elevi admit că renunță să își facă temele dacă volumul de lucru este prea mare, o tendință observată în majoritatea sistemelor de învățământ.
Evaluarea a inclus și dimensiunea mentalității de creștere, reprezentând convingerea că inteligența poate fi dezvoltată prin efort. În România, 61% dintre elevi au un astfel de mindset, deși media OCDE este de 69%. La nivel de performanță, elevii cu o mentalitate de creștere obțin scoruri cu 17 puncte mai mari la științe în țara noastră, comparativ cu diferența de 28 de puncte înregistrată la nivelul organizației internaționale. Curiozitatea elevilor rămâne un factor important, cu 77% dintre ei declarând că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite.
Studiul PISA este o evaluare internațională care monitorizează competențele elevilor de 15 ani în domenii precum matematica, citirea și științele. În ediția 2025, participarea a fost masivă la nivel global, cu un eșantion de 760.000 de elevi. Din România, au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând circa 76% din populația tinerilor de această vârstă, oferind o imagine detaliată asupra stării sistemului de învățământ național.