Rezultatele recente ale evaluării PISA evidențiază o prăpastie semnificativă între elevii din România, un fenomen care este monitorizat de Coaliția pentru Educație. Simona David Crisbasanu, președinta organizației, subliniază că statutul socio-economic al familiilor influențează direct performanțele școlare în domeniile de citire, științe și matematică. Această realitate este vizibilă în toate cele trei domenii evaluate, demonstrând cum mediul de origine determină succesul academic al tinerilor.
Problema devine critică în momentul în care elevii trec de ciclul primar, deoarece diferențele se amplifică în perioada gimnaziului și se adâncesc ulterior, la liceu. Conform evaluărilor TIMSS, care testează competențele de matematică și științe la clasele a IV-a și a VIII-a, elevii români pot avea rezultate decente la început, dar decalajele cresc masiv în gimnaziu. Coaliția propune un plan de intervenție axat pe resurse suplimentare pentru școlile din comunitățile dezavantajate.
Pentru a îmbunătăți situația, se propune o abordare a predării care să fie mai conectată la realitatea cotidiană și să pună accent pe interdisciplinaritate. Simona David Crisbasanu menționează că sistemul trebuie să transforme informațiile despre dificultățile elevilor în acțiuni concrete, nu doar în acumulare de date. Această metodă este similară cu cerințele PISA, care pun accent pe capacitatea de a utiliza cunoștințele în context real, nu doar pe memorare.
O altă direcție esențială este consolidarea relației dintre școală și familie, în special în comunitățile vulnerabile unde metodele clasice de comunicare sunt ineficiente. Organizațiile care lucrează în aceste zone utilizează centre de zi, programe de tip „școală după școală” și activități de dezvoltare personală. Experiența arată că programele precum „A doua șansă” pentru mame pot crește motivația copiilor, deoarece educația părinților influențează direct implicarea acestora în școală.
Intervențiile necesare trebuie să fie constante și bine coordonate pentru a produce schimbări reale în parcursul educațional al copiilor din mediul rural sau defavorizat. Serviciile integrate, precum centrele de zi sau programele de masă caldă, sunt încă într-un stadiu incipient în România, deși sunt vitale pentru comunități. Succesul acestor programe depinde de o implementare pe termen lung, de obicei între trei și cinci ani, pentru a vedea rezultate palpabile.
Evaluările internaționale precum PISA și TIMSS servesc drept instrumente de monitorizare a calității educației, evidențiind necesitatea unor reforme structurale în România. Aceste date sunt esențiale pentru a identifica momentele critice în parcursul unui elev, cum ar fi tranziția de la primar la gimnaziu. Fără o abordare care să includă și suportul pentru familii, decalajele de performanță între mediul urban și cel rural vor rămâne o problemă structurală a sistemului de învățământ.