Utilizarea inteligenței artificiale în mediul școlar a devenit o problemă majoră pentru părinți și profesori, ridicând semne de întrebare privind dezvoltarea cognitivă a copiilor. Studiile indică faptul că chiar și 10 minute petrecute pe un chatbot pot face adulții mai lenți în procesul de gândire. Situația este considerată mult mai gravă în cazul elevilor, deoarece aceștia nu dețin încă nivelul necesar de gândire critică pentru a procesa informațiile oferite de tehnologie.
În România, profesorii observă deja consecințele utilizării neadecvate a acestor instrumente în sala de clasă. Un profesor de biologie din București, Luca, a relatat că elevii folosesc chatboții pentru a copia la teste, însă adesea nu știu să formuleze prompturi corecte. Acest lucru duce la erori evidente, cum ar fi introducerea unor concepte de nivel superior sau greșeli de terminologie, precum înlocuirea termenului „osmoză” cu „cosmoză” în lucrările de biologie.
Pe lângă dificultățile de învățare, experții avertizează asupra fenomenului de antropomorfizare, care îi poate induce în eroare pe tineri. Chatboții sunt construiți să imite vorbirea umană, oferind complimente sau simulând empatia, ceea ce poate duce la o dependență emoțională nesănătoasă. Există cazuri documentate în care adolescenții au format relații de încredere cu inteligența artificială, ajungând la situații de manipulare sau chiar la episoade de psihoză indusă de interacțiunile cu asistenții digitali.
Din punct de vedere pedagogic, experta Irene Angelica Chounta subliniază că elevii riscă să ocolească procesul esențial de formare a cunoștințelor de bază. Deoarece învățarea necesită un efort cognitiv pentru a produce o memorie pe termen lung, delegarea raționamentului către un AI duce la o procesare superficială a informației. Această „descărcare cognitivă” este periculoasă pentru copii, deoarece aceștia nu au încă structurile mentale necesare pentru a utiliza aceste tehnologii într-un mod sigur și eficient.
Sistemul educațional din România pare să fie depășit de viteza de dezvoltare a tehnologiei, lipsind proceduri clare de utilizare. Strategia Națională AI 2024-2027 a fost elaborată înainte de apariția ChatGPT și nu include nicio mențiune despre educația pre-universitară. În absența unor reglementări specifice și a unor programe de educație digitală, școlile rămân într-o stare de paralizie, fără a putea ghida elevii în utilizarea etică și responsabilă a noilor instrumente digitale.
Contextul actual al siguranței în mediul școlar este unul tensionat la nivel global, reflectând o perioadă de vulnerabilitate a instituțiilor de învățământ. În Polonia, de exemplu, autoritățile au fost nevoite să verifice 50.000 de școli în urma unor atacuri violente care au avut loc în unități de învățământ. Deși evenimentele din Polonia sunt de natură fizică, ele subliniază nevoia urgentă de protejare și monitorizare a mediului în care copiii petrec cea mai mare parte a timpului.