Generația Z își redefinește parcursul profesional, renunțând la ideea că un job stabil într-o corporație reprezintă singura cale către succes. Tinerii de astăzi sunt atrași de antreprenoriat, căutând libertatea și posibilitatea de a-și construi propriile afaceri. Această schimbare de paradigmă este marcată de o dorință de a experimenta, de a pune întrebări și de a schimba direcția atunci când planurile nu se realizează conform așteptărilor, manifestând o nevoie constantă de dezvoltare personală.
Caracteristicile definitorii ale acestei generații includ curiozitatea, abilitățile digitale native și nevoia de a găsi un sens profund în activitățile desfășurate. Deși au curajul de a face primul pas fără o imagine clară de ansamblu, tinerii au nevoie de îndrumare practică și de experiență oferită de oameni calificați. Pentru a transforma o idee într-o afacere viabilă, mediul universitar și cel de business trebuie să colaboreze pentru a construi cadrul necesar dezvoltării lor.
În acest context, Tiberiu Moisă, director general adjunct corporate & IMM la Banca Transilvania, subliniază că studenții au o înțelegere mult mai bună a antreprenoriatului față de generațiile trecute. Esența acestui domeniu constă în capacitatea de a adăuga valoare față de resursele disponibile, folosind ideile și energia. Această orientare este susținută și de instituții precum FSEGA din Cluj, unde studenții pot utiliza un incubator de afaceri pentru a transforma conceptele teoretice în entități economice reale.
Programul UBB Student i-Lab oferă studenților posibilitatea de a participa la un proces de incubare pe parcursul unui semestru. La finalul acestui proces, ideile sunt prezentate unui juriu internațional format din investitori, instructori și antreprenori. Cătălina Crișan, CEO al UBB Student i-Lab, menționează că proiectele se concentrează pe domenii precum nutriția, energia, mobilitatea și housing. Programul de internaționalizare de la acest incubator are în prezent aproximativ 1.300 de beneficiari.
Universitățile încearcă să răspundă nevoilor pieței prin investiții în platforme digitale, precum FSEGA Student Job Market, unde se alocă între 20.000 și 25.000 de euro pe an. Răzvan V. Mustață, decanul FSEGA, explică faptul că instituția nu mai urmărește formarea unei armate unitare de absolvenți, ci susținerea profilurilor individuale. Scopul este ca diploma să reflecte o pregătire reală, oferind tinerilor competențele necesare pentru a naviga într-o economie care solicită gândire critică și adaptabilitate.
Evoluția educației și a pieței muncii în România este un subiect constant în dezbaterea publică, fiind strâns legat de capacitatea sistemului de a pregăti tinerii pentru provocările economice. În timp ce discuțiile despre calitatea învățământului continuă, instituțiile de învățământ superior și companiile de profil încearcă să creeze punți între teoria academică și realitatea afacerilor, oferind studenților instrumentele necesare pentru a deveni motorul creșterii economice prin inovare și digitalizare.