Activitățile științifice practice au devenit o raritate în cadrul școlilor din România, conform datelor din Barometrul educației științifice practice 2026. Studiul, realizat de Asociația STEMplicity împreună cu Wow Lab – The WHY-ology Institute, arată că doar 8,2% dintre profesorii care au participat la cercetare organizează experimente în mod săptămânal. Majoritatea cadrelor didactice ajung la astfel de lecții de o frecvență mult mai scăzută, transformând practica într-o experiență ocazională pentru elevii din sistemul de învățământ.
Cercetarea, derulată între 19 august și 20 septembrie 2026, a colectat 621 de răspunsuri valide, incluzând 474 de cadre didactice și 147 de părinți. Rezultatele indică o expunere foarte neregulată a elevilor la experimente, deoarece 68,6% dintre respondenți realizează activități practice de mai puțin de o dată pe lună. Mai precis, 31,4% dintre profesori fac astfel de lecții doar de o dată sau de două ori pe an, în timp ce 30,4% le organizează de câteva ori pe semestru.
Situația este îngrijorătoare în contextul performanțelor slabe ale elevilor români la testările internaționale, precum PISA 2025. Conform datelor OECD citate în comunicat, 46% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în științe, fiind incapabili să folosească cunoștințe de bază pentru a explica fenomene familiare. În același timp, doar 2% dintre elevii din România ating nivelurile superioare de performanță, o cifră mult sub media de 7% înregistrată în țările membre OECD.
Deși frecvența este scăzută, profesorii subliniază beneficiile enorme ale experimentelor asupra dezvoltării elevilor. Un procent de 94,9% dintre profesori observă că elevii manifestă un interes ridicat atunci când participă la activități practice, iar 99,4% susțin că acestea fac științele mai ușor de înțeles. De asemenea, activitățile de laborator ajută la creșterea curiozității (99,3%) și la dezvoltarea gândirii critice (98,1%), oferind posibilitatea de a lega teoria de situații reale (98,7%).
Pentru a crește frecvența acestor lecții, profesorii au identificat nevoi materiale și logistice urgente. Cel mai mare procent, 82,1%, indică nevoia de kituri și materiale pentru experimente, urmat de necesitatea unui buget dedicat activităților practice (54,4%). Alți profesori au menționat importanța accesului la specialiști (47,7%), a formării cadrelor didactice (43,5%) și a dotării cu laboratoare sau spații adecvate (40,7%), pentru a putea susține un proces de învățare bazat pe dovezi și argumentare.
Evoluția sistemului de învățământ din România rămâne un subiect de interes constant, fiind marcată de investiții în infrastructură, precum proiectul de 30 de milioane de euro pentru o nouă școală în Cluj-Napoca. Totuși, datele Barometrului evidențiază că dotarea materială și frecvența activităților practice rămân bariere majore în dezvoltarea competențelor științifice necesare elevilor pentru a înțelege lumea și a lua decizii informate.